Se afișează postările cu eticheta Expertize. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Expertize. Afișați toate postările

vineri, 13 decembrie 2013

Din dulșele târg al Ieșilor, sau Moș Ion Creangă și ... tramvaiele !

Și uite așa noi știm că ei știu că știu să folosescă tramvaiele, dar ... nimeni nu este vinovat !

O întrebare existențială: se vor mai întâmpla astfel de accidente ?
Unii prevestec că da. Experții sunt puși să răspundă de ce. Dar de fenomenul „make it happen !” a auzit cineva ? E simplu, la psihologie se învață asta. Dacă îți dorești foarte mult să se întâmple ceva, atunci involuntar creezi „aura” care este favorabilă realizării acelui deziderat.

Deci, JOS PRIMARUL !!! JOS BĂSESCU !!! SĂ ... VINĂ REGELE, EXTRATEREȘTRII !!! Și gata ... am rezolvat !
Balamuc !!!

Pe scurt: din afară putem sesiza o lipsă de autoritate datorată compromisurilor, șmenurilor, iresponsabilităților, aplicarea regulilor cu dublă măsură, etc..
De ce ? Pentru că încă mai merge.
Cât timp ? Asta-i întrebarea !
În orice caz, mai devreme sau mai târziu, cineva tot va da socoteală.

Accesați link-ul de mai jos.

http://stiri.telem.ro/emisiuni_difuzate/raport-de-caz-tramvaiele-ucigase-din-dulcele-targ-editia-din-11-12-2013--365.html

duminică, 1 mai 2011

Adunarea Generală a Corpului Experților Tehnici din Romania - Sibiu 29.04.2011


Prin Hotărârea nr. 4 adoptată în cadrul Adunării Generale respectiv Conferinţa Naţională prin Reprezentanţi din data de 29 aprilie 2011, începând cu orele 10:00, care a avut loc în Municipiul Sibiu, str. Nicolae Bălcescu, nr. 2-4, sala de conferinţe de la hotelul Împăratul Romanilor, s-a ales în unanimitate, prin vot secret Consiliu Director în următoarea componenţă numerică şi nominală astfel:

1) Preşedinte de Onoare (funcţie introdusă prin Hotărârea nr. 3 ca completare în Actul Constitutiv la art. 14) – domnul dipl.ing.general(r) Mihalache STOLERU, Bucureşti.

2) Preşedinte Executiv–dipl.ing. Virgil Alexiu PUTICIU, Bucureşti.

3) Vicepreşedinte – dipl.ing. Miltiade LIXANDRU, Bucureşti.

4) Vicepreşedinte – dr.ing. Dionisie LEFTER, filiala Iaşi.

5) Secretar General – dipl.ing. Florentina STAN, Bucureşti.

6) Membru – dipl.ec.dr. Sevastian BĂLESCU, filiala Timiş.

7) Membru – dr.ing.fiz. Camelia PETRESCU, Bucureşti.

8) Membru – dipl.ing. Iulian VINTILESCU, filiala Constanţa.

9) Membru – dr.ing. Alexandru PETRESCU, Bucureşti,

la care se mai adaugă preşedinţii filialelor din teritoriu.


Având în vedere complexitatea de activităţi a fi puse în aplicare precum şi responsabilitatea cu care a fost investit acest organ de conducere, Consiliul Director şi-a stabilit regulamentul de organizare şi funcţionare prin care fiecare membru component are obligaţiile distribuite în cadrul legal astfel:

- Preşedintele de Onoare, Mihalache STOLERU, reprezintă Asociaţia în relaţia cu UPLR, cu organisme naţionale şi europene similare, în relaţia de reprezentare în faţa organismelor de stat şi în alte situaţii necesare.

- Preşedintele Executiv, Virgil Alexiu PUTICIU, asigură conducerea operativă prin dispoziţii scrise şi verbale a Consiliului Director, Comitetul Executiv şi angajează Asociaţia în raporturi juridice cu terţii, în relaţia cu autorităţile statului, cu organele fiscale, reprezintă Asociaţia în Instanţă, preia calitatea de ordonator de credite prin inventariere şi răspunde de gestiunea asociaţiei la nivel central iar în teritoriu prin preşedinţii filialelor la nivelul judeţelor, asigură permanenţa prin personalul angajat.

- Vicepreşedintele, Miltiade LIXANDRU, asigură prin delegare îndeplinirea atribuţiunilor Preşedintelui Executiv şi participă la soluţionarea oricărei probleme ce necesită reprezentarea Asociaţiei cu caracter de urgenţă.

- Vicepreşedintele, Dionisie LEFTER, asigură soluţionarea tuturor aspectelor privitoare la pregătirea profesională continuă a membrilor CET-R, organizarea de acţiuni împreună cu centrele universitare din ţară pentru conferinţe ca sursă de venituri financiare şi dezvoltarea continuă a imaginii sub aspect profesional ştiinţific a Asociaţiei.














sâmbătă, 5 februarie 2011

Noul Block Excemption Regulation


In atentia posesorilor de masina: a aparut sansa reducerii costurilor cu reparatiile.

Nu mai cadeti in plasa asa ziselor exclusivitati.
Nu mai puteti fi obligati sa finantati „acvariile” (cladirile inutile din sticla) si regiile mari ale reprezentantelor.
A aparut Noul Block Excemption Regulation

Ce este BER ?
• Block Excemption Regulation (BER) reprezinta un ansamblu de norme, valabil in cadrul Uniunii Europene, ce reglementeaza activitatea in sectorul Aftermarket auto.
• Noul BER a intrat in vigoare de la 1 Iunie 2010, inlocuind vechiul BER, reglementat prin Directiva Europeana 1400/2002

Ce isi propune noul BER ?
• Normele noului BER contin prevederi specifice fiecarui sector, toate avand ca scop asigurarea unui mediu concurential in domenul intretinerii autovehiculelor in avantajul consumatorilor.
• El isi propune sa protejeze interesele tuturor operatorilor din sectorul distributiei de piese auto si repararii autovehiculelor

Ce prevede noul BER ?
• Accesul operatorilor independenti la informatiile necesare repararii autovehiculelor, sculele si dispozitivele necesare si scolarizarile necesare, oferite de producatorul autovehiculului
• Accesul reparatorilor multi-marca la toata gama de piese de schimb necesare
• Posibilitatea pentru membri retelelor de distributie autorizate ale producatorilor, de a utiliza piesed e schimb si scule de la distribuitori independenti
• Posibilitatea pentru producatorii de piese auto de a furniza produsele direct catre sectorul aftermarket si de a-si folosi marca proprie pentru piesele furnizate producatorilor (dublu branding)
• Definirea termenului “piese de schimb de origine” pe baza CALITATII pieselor si nu a ORIGINII lor
• Definirea termenului de “piese de schimb de calitate echivalenta”

Achizitionarea de piese de schimb
• Cu introducerea noului BER, libertatea de achizitionare a pieselor de schimb pentru atelierele europene a fost intarita, iar restrictiile impusede furnizorilor au fost inlaturate.
• Un furnizorde piesede origine (OES), poate furniza liber produsele catre intreaga piata aftermarket. Aceste piese pot fi achizitionate liber atat de service-urile reprezentanta cat si de cele multi-marca
• Sub vechiul BER 1400/2002, producatorii de autovehicule (OEM) puteau forta service-urile din retelele de reprezentanta sa achizitioneze cel putin 30% din necesarul de piese din reteaua proprie. Acum aceasta prevedere este inlaturata, service-urile reprezentanta putand achizitiona piese de oriunde doresc, cu conditia ca acestea sa aiba o calitate echivalenta produselor OEM.
• Reparatorii independenti au acces, conform noului BER, la piesele de schimb originale
• Astfel service-urile de reprezentanta pot vinde piese de schimb catre service-urile independente.

Accesul la documentatia tehnica
• Service-urilor independente li se garanteaza accesul la baza de informatii tehnice a producatorului autovehiculului. Aceasta include atat informatiile tehnice cat si datele necesare distribuitorilor de piese auto pentrua identifica corect piesele necesare.
• Modul in care informatia tehnica este furnizata este de asemenea important. Aceasta trebuie furnizata la cerere, fara intarziere, intr-un format uzual si la un pret “rezonabil”.
• Pentru modelele noi, producatorii trebuie sa permita accesul service-urilor independente la documentatia aferenta, in acelasi timp cu service-urile de reprezentanta.
• Ei nu trebuie sa oblige service-urile independente sa cumpere mai multa informatie decat au nevoie.

Accesul la piese de schimb
• Dealerii si service-urile autorizate, pot sa achizitioneze piese de schimb de la orice distribuitor de piese cu conditia ca piesele achizitionate sa fie de calitate echivalenta.
• Conform Comisiei Europene, prinproduse de “calitate echivalenta” se intelege “Produse care sa nu afecteze reputatia producatorului”, iar prin “Produse originale” se intelege “Produse fabricate in conformitate cu specificatiile si standardele folosite la fabricarea autovehiculului”

Reparatii in garantie
• In conformitate cu noul BER, incepand cu data de 1 Iunie 2010, clientii au dreptul sa apeleze la orice service autorizat pentru interventii de intretinere sau reparare atat in perioada de garantie cat si post garantie, fara a pierde garantia vehiculului.
• In cazul in care interventiile efectuate asupra unui autovehicul in garantie sunt efectuate necorespunzator, responsabilitatea interventiilor si cauzele ce decurg din aceasta, cade in sarcina service-ului.

sâmbătă, 15 ianuarie 2011

Noutăți în expertiza tehnică judiciară auto - În viitor mașinile vor putea informa cu privire la accidentele petrecute. Astfel se va reduce arbitrariul.

În lume sunt în curs de dezvoltare tehnologii care vor transforma masinile in vehicule inteligente echipate cu cutii negre, asemănător aeronavelor, care pot înregistra informaţii despre comportamentul și modul de conducere al șoferilor în timpul accidentelor.

Masina va înregistra informaţii despre viteza vehiculului, despre direcţie şi frânare, împreună cu imagini video din interiorul şi exteriorul vehiculului.
Aceste lucruri vor fi în mod automat trimise la poliţie şi companiile de asigurări în caz de accident pentru a determina mai ușor cauza a accidentelor şi de a identifica persoana responsabilă.
Cercetătorii de la Intel sunt interesați să creeze un asemenea dispozitiv. Este în curs de dezvoltare tehnologia care va transforma masinile in vehicule inteligente, care sunt capabile să detecteze pericolele pe drum şi chiar să preia controlul de la automobilişti.
Cei de la Intel sunt în discuții cu producătorii de maşini pentru noile modele aflate în dezvoltare, pentru a crea masini care sunt conectate permanent la Internet, cât și alte vehicule folosind tehnologia fără fir.

Sisteme de camere care pot recunoaşte semnele de pe stradă şi apoi să preia controlul asupra unei maşini în cazul în care şoferul încearcă să intre în mod greşit pe o stradă cu sens unic, de exemplu, sunt în curs de dezvoltate pentru a fi utilizate în vehicule.
Prin senzori de bord va fi, de asemenea, posibil să se detecteze gropi în drum şi să se  raporteze amplasarea lor autorităţilor de întreţinere a drumurilor pe care masina se deplasează.
Masinile vor avea, de asemenea, posibilitatea de a urmări locaţia din jur a altor vehicule şi să pună şoferii în alertă în cazul în care se apropie prea mult, sau încearcă să schimbe benzile atunci când un alt vehicul se află în unghiul mort.
Tehnologia a fost dezvoltată la un centru de cercetare al Intel în Santa Clara, California. Compania a fost în discuţii cu producătorii de autoturisme despre includerea în tehnologia vehiculelor noi.
Justin Ratner, director al Laboratoarelor Intel şi tehnolog șef, a declarat: "Lucrăm la o întreagă gamă de accesorii care vor îmbunătăţi experienţa de conducere, siguranţa şi securitatea vehiculelor.” ..."Aici este vorba despre vehiculul inteligent. Odata ce o masina este dotată cu astfel de dispozitive, mai mult sau mai puţin în mod continuu, tot felul de posibilităţi interesante vor fi apare.” ... "Cu sisteme de vizualizare pe masini, va fi perfect posibil să se afișeze în mașină semnale care spun: " un drum greşit ", sau" nu intră " şi se va putea duce vehiculul la un popas la marginea drumului. Astfel, nu vor mai apare accidente stupide atunci când cineva nu a reuşit să recunoască un semn.”... "Am discutat cu departamentele de întreţinere de autostrăzi despre posibilitatea folosirii senzorilor care sunt deja în maşini pentru a raporta coordonatele GPS pentru gropile prezente în drumul parcurs.”

Companiile de asigurări sunt de aşteptat să primească cu entuziasm astfel de sisteme de bord ale masinilor care vor reduce semnificativ riscul de accidente.
Un purtător de cuvânt al Asociaţiei Britanice a Asiguratorilor a spus că această tehnologie, stil cutie neagră, ca și în aviație, pentru înregistrarea circumstanţelor în care s-au petrecut accidentele ar putea ajuta, de asemenea, accelerarea plăţilor prin reducerea întârzierilor în stabilirea cauzelor accidentelor.

Totuși, împotriva acestor tehnologii se ridică și adversari și sunt așteptate modificări legislative pentru a putea fi folosite fără dificultăți. Vezi un articol precedent al meu.

duminică, 24 octombrie 2010

Conferința Corpului Experților Tehnici din Romania,
Sibiu 22.10.2010

Am prezentat modul de organizare, misiunea și activitățile preconizate pentru
„Institutul de Pregătire și Perfecționare a Experților Tehnici Judiciari” și lucrarea: 
„Noi tendințe în expertizele tehnice auto, noi mijloage de probă , implicații și procedura legală - EDR – BlackBox - BigBrother - Caracteristici, facilități, implicații legale”.






Noi tendințe în expertizele tehnice auto,
noi mijloace de probă , implicații și procedura legală

EDR – BlackBox - BigBrother
Caracteristici, facilități, implicații legale
dr.ing. Dionisie Lefter





duminică, 18 iulie 2010

Un articol plin de adevăruri și care poate incita multe discuții și, de ce nu, și măsuri.

In acest articol, prezentat mai jos, se spune ca MJ a inaintat un pachet de legi pentru liberalizarea profesiei de expert criminalist. 
Cred ca aici ar trebui facuta o mica dezbatere despre definirea acestui termen: ''criminalist''. Am studiat cateva tratate de criminalistica si, in afara de ''orgoliul'' autorilor care doreau ca acest termen sa fie ceva atotcuprinzator, lucrurile nu sunt prea clare. 
Eu cred ca un expert trebuie sa defineasca si sa declare foarte clar la ce se pricepe. Chestia asta cu expert criminalist, nu prea-mi suna bine. Eu l-as defini, dupa cate am studiat, ca pe cineva care are competente si detine abilitati in identificarea urmelor si corespondenta lor. Dar, de aici si pana la concluzii mai este cale lunga. Am vazut cum in justitia romaneasca expert crimnalist (cu studii in textile) emite concluzii asupra accidentelor de circulatie sub protectia unei institutii cu drept de monopol. Daca macar ar fi fost concluzii cat de cat corecte, n-as spune nimic, dar o anume stare de fapt din organizarea sistemului nostru permite si aberatii. Cred ca, daca se tot doreste rezolvarea unor probleme ale sistemului, acum este momentul sa se spuna lucrurilor pe nume. Din informatiile sumare privind intentiile legislative ulterioare ale ministerului inteleg ca se doreste introducerea unor masuri de punere in fapt a metodelor de functioanare a unui stat de drept (independenta expertilor, elemente de economie de piata, etc.), dar trebuie sa se inceapa si dezbaterile necesare sa lamureasca magistratii cu ce se mananca si tehnica asta si ca lucrurile nu sunt chiar asa de formale.
Personal, am militat pentru declararea si dezvaluirea publica a competentelor concrete ale expertilor care pot fi folositi in cauzele judiciare. In aceasta idee am gandit si structura site-ului pe care l-am creat (www.expert-judiciar.ro).
Intr-un astfel de proces de dezbatere, lucrurile trebuie facute organizat si institutional. Cred ca asociatiile profesionale trebuie sa-si spuna cuvantul. 
Fac un apel pe aceasta cale la Corpul Expertilor Tehnici din Romania, sa se implice.


dr.ing. Dionisie Lefter
Expert Tehnic JudiciarAutovehicule si circulație rutieră


Hotărârile CEDO, ignorate de RomâniaImagine 1
1 din 4 imagini
JURNALUL FOTO
Imagine 1
de Adrian Mogos in JURNALUL NATIONAL
16/07/2010                       4835 vizite



Ministerul Justiţiei a anunţat acum câteva zile că a trimis Consiliului Superior al Magistraturii spre avizare mai multe proiecte de legi. Printre ele, liberalizarea profesiei de expert criminalist. "Am încercat să nu transformăm monopolul de stat deţinut prin Institutul Naţional de Expertiză Criminalistică - INEC într-un monopol privat, adică să nu schimbăm un rău cu alt rău. Am spart acest nod gordian", a declarat ministrul Cătălin Predoiu, recunoscând astfel dezastrul din institutul subordonat ministerului pe care îl conduce. Predoiu, probabil singurul capabil să spargă nodul gordian şi nu să-l taie, a uitat însă să adauge că România a ignorat constant hotărârile CEDO şi că Ministerul de Justiţie a intervenit activ în actul de justiţie.


Cătălin Grigoraş a fost director adjunct al INEC, are doctoratul în procesarea digitală a semnalelor cu aplicaţii în expertiza judiciară a înregistrărilor audio-video şi a făcut un curs postdoctoral la Cambridge. A fost timp de doi ani şeful grupului experţilor judiciari audio ai European Network of Forensic Science Institutes, a coordonat workshop-uri ale European Academy of Forensic Sciences şi a făcut parte din comisii internaţionale de experţi. 
L-am intervievat în legătură cu noile propuneri ale Ministerului Justiţiei.

Jurnalul Naţional: Cum comentaţi decizia ministerului?

Cătălin Grigoraş: Am rămas ultimii cu monopol de stat în expertizele criminalistice. Codul nostru este copy/paste după codul de procedură penală al Uniunii Sovietice. În 2000-2002, Moldova, Bulgaria sau Albania lucrau la noile coduri şi, ca urmare, de aproape jumătate de deceniu au coduri noi, iar în România se traducea de la ruşi care au modificat ulterior codul lor de procedură penală. În 2000, la putere era încă Convenţia, nu PSD. Prin 2002, ungurii au deschis porţile experţilor străini. Urmarea a fost că 75% din experţii medico-legali sunt trimişi în judecată, pentru că expertiza este ca o mărturie. Este evident de ce în România nu s-a vrut aşa ceva.

Care este istoricul expertului în sistemul judiciar românesc?

În perioada interbelică a existat corpul experţilor de pe lângă tribunale. Experţii erau somităţi ştiinţifice în domeniu, profesori universitari. Însă toate somităţile făceau parte şi din partide politice, iar când au venit comuniştii la putere au înfundat puşcăriile şi canalul cu aceştia, decapitând astfel corpul experţilor. În 1956 a fost creat Laboratorul de expertize criminalistice de la Ministerul Public, iar în 1958 a fost mutat la Ministerul de Justiţie - MJ pentru a-i da o formă mai umană. Astfel că de atunci noi avem acest sistem sovietic. În timpul vizitei în Franţa, Ceauşescu a fost însoţit şi de câteva persoane care au conştientizat şi au realizat că experţii criminalişti din România, majoritatea jurişti şcoliţi la Moscova, nu aveau pregătirea necesară pentru a răspunde unor probleme ştiinţifice de chimie, fizică. Astfel au creat expertul tehnic judiciar care tot expertiză face, tot la întrebări ştiinţifice are de răspuns, dar care este un specialist desăvârşit în meseria lui, nu un jurist. INEC este un institut de sorginte sovietică. Mai regăsim astfel de institute la Moscova, Kiev, Minsk, dar în ţările UE, nu. Asta pentru că ministerul justiţiei ca reprezentant al puterii executive nu are ce interfera în actul de justiţie. Nu este permis.

Ce poate face un magistrat care are în dosar o singură expertiză?

Deja aici discutăm despre persoane care pot sta în puşcărie din cauza unor expertize de acest fel. În România, expertul care greşeşte nu are responsabilitatea juridică conform legislaţiei actuale. Este un blocaj total în cazul în care un expert este dat în judecată. Sistemul este aberant şi halucinant. Mai mult, există procurori şi judecători în România care nu fac distincţia sau le vine foarte greu să înţeleagă distincţia dintre expertize: tehnică judiciară şi criminalistică. În cazul în care în instanţă cineva contestă pregătirea expertului, judecătorul nu poate face nimic. Au fost situaţii de acest gen, dar conducerea MJ a întocmit hârtii prin care a arătat că aceşti oameni sunt competenţi. Cum, tu, ca ministru, ai o pregătire profesională ca să spui că cineva este competent ca expert? Atunci trăim în Africa! Aceasta este o dovadă a imixtiunii factorului politic şi a executivului în actul de justiţie, pentru că puterea executivă prin ministrul Justiţiei şi secretarii de stat pot dispune organizarea unor concursuri sau blocarea unor posturi. Gândiţi-vă ce s-ar fi întâmplat în cazul Stănoiu (n.r. - fost ministru al Justiţiei acuzat că a colaborat cu Securitatea) dacă CNSAS putea apela la un expert independent din străinătate? Din cauza legislaţiei a trebuit să apeleze la INEC, unde experţii nu au remarcat că e vorba despre trei mine de pix identice la intervale de câte zece ani. Ceea ce înseamnă că se poate interveni. Există documente ce au fost expertizate în INEC în care experţii au dat concluzii diferite.

Cum a încălcat Ministerul Justiţiei hotărârile CEDO?

O problemă o reprezintă imposibilitatea părţilor de a se apăra conform CEDO. Există patru cazuri majore în acest sens. 

Bonisch vs Austria, Prepeliţă vs Moldova, Mirilashvili vs Rusia şi Popescu vs România. Ultimul este din 2007 şi se spune foarte clar că o instituţie, în acest caz SRI, nu poate să facă interceptările, transcrierea şi expertiza. E absurd! Halucinant! Năucitor! În cazul Bonisch vs Austria de acum 25 de ani se arată foarte clar că expertul apărării nu a beneficiat de aceleaşi prerogative ca şi cel al apărării. În cazul Moldovei, CEDO a constatat că prin intermediul Institutului Republican pentru Expertize Judiciare şi Criminalistice, subordonat MJ de la Chişinău (omologul INEC), statul este parte la proceduri. În cazul Rusiei, CEDO a arătat că expertului părţii i s-a permis doar să exprime opinii cu privire la concluziile experţilor desemnaţi de procuror să efectueze expertiza şi nu i s-a permis participarea nemijlocită la efectuarea acesteia (exact ceea ce se întâmplă în acest moment în România). România încalcă hotărârile CEDO cu bună ştiinţă. 

Sunt persoane cărora le convine de minune sistemul actual. Spre finalul anului 2008, când CEDO ne condamnase, un secretar din MJ susţinea că nu este oportun subiectul. Cum ar veni, dă-o dracu de CEDO! Că ăia-s proşti, iar deştepţii sunt aici în România. Acum două săptămâni, SRI a trimis în Danemarca la training o expertă. Acolo, trainerul am fost eu. Apoi, doamna vine în ţară să-şi instruiască colegii. Din punctul de vedere al secretarului de stat în MJ, Alina Bica, expertul independent nu poate funcţiona acasă într-o cămăruţă, dar doamna Bica uită să spună că în INEC oamenii lucrează câte patru într-o cameră. În accepţiunea ei, îţi trebuie ditamai restaurantul... În majoritatea situaţiilor pentru efectuarea unei expertize este nevoie de ochi, computer, materialul de expertiză şi softurile necesare.

Experţii din străinătate...

Conform legislaţiei actuale, expertul trebuie să fie cetăţean român. Eu pot să fiu expert şi sunt desemnat ca expert în alte state. Pot să fiu expert independent, dar nu pot fi expert independent în România, în propria ţară. Există două categorii diferite de experţi: criminalişti şi tehnici judiciari. Străinii trebuie să facă vizita medicală în România. Eu am spus că dacă cineva crede că un expert străin vine în România, acceptă să intre în policlinica aia şi se lasă injectat să i se ia sânge în condiţii insalubre, se înşală amarnic! Vestul şi practica CEDO spun foarte clar că expertul este un martor. În România, orice informaţie ai avea despre ministrul Justiţiei că ia şpagă, despre un secretar de stat că se ocupă de măgării, achiziţii, contracte frauduloase şi altele, nu ai cum să-l documentezi printr-o expertiză. 

Pentru că asta ar însemna ca expertiza să fie făcută în minister de subordonaţii lor. La fel şi la Interne. Ce să mai zic despre SRI, care este o instituţie militarizată! Avem o mare problemă în cazul în care vorbim despre MJ şi Interne. Poliţiştii criminalişti de la faţa locului colectează probele şi este absurd ca aceeaşi instituţie să culeagă probele şi tot ea să facă expertiza. Sau dacă faci aşa ceva, permite-i părţii să se apere! În Vest ai posibilitatea de a alege experţii de pe liste sau somităţile în respectivul domeniu, care sunt cunoscute prin cărţile pe care le-au publicat, prin articolele de specialitate pe care le-au scris, prezentări, participări la conferinţe, metode promovate, CV profesional practic.

Pot ei să aibă un cuvânt în sistemul judiciar românesc?

Experţii străini sunt obligaţi să cunoască limba română şi să facă vizita medicală la policlinica MJ. Nu este neapărat nevoie să înţelegi ce se vorbeşte pe o înregistrare audio ca să faci o expertiză în care să spui dacă este autentică sau nu. La fel şi cu expertiza de fotografii. Trebuie să cunoşti limba română ca să decizi dacă o fotografie digitală este contrafăcută sau nu? La fel cu amprentele digitale... poţi să fii chinez, japonez, eschimos, nu contează. Mie nu mi-a cerut nimeni să ştiu franceza sau olandeza şi am lucrat în cinci ţări până în prezent. Experţii străini nu vin la noi pentru că nu le permite legislaţia şi nu e prevăzut ce nivel de cunoaştere a limbii române este necesar şi cine eliberează adeverinţele, atestatele de cunoaştere a limbii! Este foarte uşor să introduci nişte tâmpenii în lege dacă nu le gândeşti sau le gândeşti tendenţios ca să blochezi sistemul să funcţioneze. De altfel, pe plan internaţional se şi recomandă ca raportul să fie scris în limba maternă sau într-una pe care o cunoşti foarte bine. E ca şi cu echipe de medici români. Aţi auzit de vreo echipă să opereze în străinătate? Nu! Dar medici străini care să opereze în România, da! Pe experţii străini nu-i interesează să vină aici şi multe ori nu este nevoie să-i chemi, poţi să le trimiţi prin poştă materialele de expertizat. Sau dacă ai fişiere audio, fotografii digitale, poţi folosi internetul.

Ce se va întâmpla dacă profesia va fi liberalizată şi experţi străini vor putea fi angajaţi de una dintre părţile dintr-un proces?

Dacă se creează un astfel de sistem competitiv, vin somităţile din Vest şi dovedesc practic că unii experţi ai MJ sunt nonvalori, ca în cazul Ungariei. Ştiinţific. În cazul accidentelor rutiere, avem Codul Rutier şi Codul de Procedură Penală şi există experţi tehnici judiciari care pot face astfel de expertize, dar sunt şi experţi criminalişti oficiali ai INEC care fac acelaşi lucru. Nici experţii tehnici judiciari nu sunt toţi corecţi, dar nici cei de la INEC. Aceeaşi procedură este denumită fie expertiză criminalistică, fie expertiză tehnică judiciară, dar formulele de calcul sunt aceleaşi, metodologia de lucru este aceeaşi. Dinamica producerii accidentului la fel se calculează, softurile sunt aceleaşi. În cazul accidentelor navale, există Codul Naval şi există specialiştii care au construit nava şi o analizează. La accidentele aviatice există Codul Aviatic şi sunt firmele mari Boeing, Airbus etc., singurele capabile să decripteze cutia neagră. În acest caz există un paradox. 

Deşi legislaţia românească impune cunoaşterea limbii române acestor experţi, ei nu se supun acestei reguli. De ce în alte cazuri această prevedere legată de limba română e obligatorie, iar în altele nu? Poate îşi dau seama cei de la MJ de vechimea sistemului. La accidentele rutiere sunt nişte faze memorabile. Lecţie despre cum se blochează o anchetă: de exemplu, Volvo, Mercedes, BMW, Audi, Renault au autoturisme prevăzute cu computer de bord care în cazul unui accident trebuie analizat. Au fost făcute expertize "celebre" în care viteza şi dinamica accidentului au fost calculate pe baza urmelor de frânare. A reieşit ceva ciudat, pentru că ABS-ul cu care este echipată maşina nu lasă aceleaşi urme de frânare ca Daciile de pe vremuri şi nu poţi face interpretări dacă nu ştii cât de bine a funcţionat ABS-ul. Computerul de bord se citeşte de specialiştii firmelor producătoare de maşini, care au inventat aşa ceva. Astfel, în momentul în care ai citit datele oferite de computerul de bord, se poate vedea dinamica accidentului. Nu mai este nevoie de altă expertiză, iar firmele de asigurări au folosit datele obţinute de la firmele producătoare şi au dat cu flit experţilor români. 

La proces, judecătorul primeşte raportul de expertiză de la INEC şi raportul de expertiză de la firma de asigurări. Când vorbim despre accidente majore se apelează la specialiştii firmelor producătoare. Astfel că judecătorul, dacă e cu capul pe umeri, vede ce expertiză este mai bună. Asta s-a şi întâmplat. Firme de asigurări din România au câştigat procese, iar asta duce la lipsa de credibilitate a unora dintre experţi, ceea ce se răsfrânge şi asupra magistraţilor. Un procuror a cerut un mandat de arestare, un judecător l-a prelungit în baza unei expertize... Există un cancer în justiţie pe care îl cunosc toţi cei care au fost miniştri ai Justiţiei, dar care a fost menţinut. România ar trebui să aibă un singur institut, la Interne, pentru că oamenii ăia au de-a face cu crime, spargeri, accidente, ridică probe de la locul faptei. E normal să fie aşa. În schimb, SRI îşi justifică Institutul pentru Tehnologii Avansate prin siguranţa naţională, dar lucrează pentru DIICOT.

Problemele sistemului

Dacă un şef din MJ, MI sau SRI ar cere o expertiză pentru el, cum ar reacţiona subalternii? Ştiu că există documente expertizate chiar de cei care le-au contrafăcut. Mafia imobiliară înseamnă notar, avocat, angajat al Primăriei, expert. Monopolul de stat înseamnă lipsa unei competiţii. În România nu are cum să dovedească nimeni malpraxisul. De aici apar erori judiciare şi rapoarte de expertiză cu concluzii contradictorii, utilizând acelaşi material de expertizat, aceeaşi aparatură, aceleaşi metode. Expertul nu are responsabilitate juridică. Imposibilitatea părţilor de a se apăra conform CEDO. Unii oficiali ai MJ nu înţeleg că expertiza criminalistică şi expertiza tehnică judiciară sunt identice. Întrebarea este de ce există două legi diferite pentru acelaşi lucru: OG 75 şi OG 2 ?

sâmbătă, 26 iunie 2010

Dacă tot vorbim de expertize ...

Pentru fiecare doctor (care are doctoratul), există un alt doctor (care are doctoratul), egal şi de sens opus. Astfel se explică de ce este atît de uşor să găseşti experţi care să se contrazică total unii pe alţii.

sâmbătă, 19 iunie 2010

Institutul pentru Pregatirea si Perfectionarea Expertilor Judiciari

Corpul Expertilor Tehnici din Romania (CET-R) prezinta “PROIECTUL” atasat si il supune spre analiza membrilor asociatiei cu solicitarea de a va exprima opinia in vederea redactarii formei finale la adresa de e-mail: cet_r@yahoo.com, sau adresa mea personala: dionisie@gmail.com.

Institutul pentru Pregatirea si Perfectionarea Expertilor Judiciari

In conformitate cu cele stabilite la Calimanesti-Caciulata in 21.05.2010, cu ocazia Adunarii Generale, CET-R isi va asuma pregatirea si formarea profesionala continua a expertilor judiciari. In acest sens se va infiinta Institutul pentru Pregatirea si Perfectionarea Expertilor Judiciari.
Prezint in ceea ce urmeaza cateva date despre aceasta structura a CET-R, asa cum am propus-o la Adunarea Generala. Datele de mai jos au fost redactate sub forma de prezentare pentru a sustine propunerea mea. Nu sunt definitive.
Dupa cum stiti, acum lucram la reorganizarea CET-R si organizarea I.P.P.E.J. si comentariile si propunerile dvs. sunt bine venite. Personal, le voi contabiliaza si supune dezbaterilor in vederea adoptarii lor. Sa stiti ca suntem presati de timp interventiile dvs. trebuie facute cat mai rapid.
Institutul pentru Pregătirea şi Perfecţionarea Expertilor Judiciari este constituit în baza statutului CET-R, art. .......... din ............., respecta Ordonanta de Urgenta nr. 49 din 20.05.2009 privind libertatea de stabilire a prestatorilor de servicii si libertatea de a furniza servicii in Romania ( Publicat in MO nr. 366 din 01.06.2009 ) si Ordonanta nr. 2 din 21.01.2000 privind organizarea activitatii de expertiza tehnica judiciara si extrajudiciara ( Publicat in MO nr. 26 din 25.01.2000 - in forma actualizata la data 30.01.2010 cu modificarile si completarile aduse de urmatoarele acte: - Lege nr. 37 din 13.03.2009; - Lege nr. 178 din 13.05.2009; - Ordonanta nr. 13 din 29.01.2010) şi legislaţia în materie pentru organizarea şi exercitarea activitatii de expertiza tehnica judiciara si extrajudiciara, precum si modul de dobandire a calitatii de expert.
Institutul pentru Pregătirea şi Perfecţionarea Expertilor Judiciari (I.P.P.E.J.) este persoană juridică română, fără scop lucrativ, cu funcţionare autonomă.
Institutul pentru Pregătirea şi Perfecţionarea Expertilor Judiciari nu face parte din sistemul naţional de învăţământ şi nu este supus procedurilor de autorizare şi acreditare.
Institutul pentru Pregătirea şi Perfecţionarea Expertilor Judiciari are caracter de organizaţie neguvernamentală, care are ca membru fondator CET-R si indeplineste scopurile statutare ale CET-R.

Motivare
In România se doreste functionarea statului de drept si respectarea drepturilor omului. Societatea are nevoie de un corp profesional de experti judiciari informat, antrenat si performant. In acest context este absolut necesara initierea si dezvoltarea la nivel national a unui centru de formare si de asigurare a pregatirii profesionale continue a expertilor judiciari.
Crearea cadrului institutional organizat pentru pregatirea si perfectionarea continua a expertilor Judiciari este o necesitate reclamata de realitati ce demonstreaza ca si pregatirea insuficienta în plan profesional si deontologic a expertilor Judiciari determina importante disfunctionalitati în realizarea unei justitii eficiente si functionarii administrative.
Din aceasta cauza formarea continua a expertilor judiciari în componenta careia armonizarea legislatiei nationale cu AQUIS-ul comunitar reprezinta un obiectiv major, crearea si dezvoltarea la nivel national a unor forme continue de pregatire este necesara.
Ca urmare a înfiintarii Institutului se va asigura o pregatire reala a expertilor judiciari cu caracter identic si unitar, se vor uniformiza standardele de performanta profesionala la nivel profesional, se va crea un regim egal de pregatire într-un sistem de oportunitati egale si se vor asigura forme de pregatire continua a expertilor judiciari prin cercuri de studii, publicatii periodice etc. în modalitati inexistente în prezent în activitatea de expertiza tehnica pentru ca garantarea exercitarii calificate a dreptului de aparare printr-un corp legal organizat sa fie efectiva.

Scopul şi obiectivele
Institutului pentru Pregătirea şi Perfecţionarea Expertilor Judiciari sunt:
a) Îndeplinirea obligaţiilor legale ce revin CET-R privind asigurarea exercitării calificate a dreptului de apărare şi a competenţei profesionale a expertilor judiciari;
b) Realizarea cadrului organizatoric pentru ca în colaborare cu organele si autoritatile care reglementeaza activitatea de expertiza teahnica să se îndeplinească obligaţiile privind pregătirea profesională ce le revin din Ordonanta nr. 2 din 21.01.2000 privind organizarea activitatii de expertiza tehnica judiciara si extrajudiciara (in forma actualizata), ridicarea nivelului profesional al tuturor expertilor judiciari şi respectarea deontologiei şi a disciplinei profesionale;
c) Crearea cadrului instituţional organizat pentru pregătirea şi perfecţionarea continuă a expertilor judiciari în plan profesional, respectarea Codului deontologic al expertului tehnic român, adoptat de Adunarea Generala a CET-R şi a disciplinei profesionale;
d) Organizarea selecţiei şi pregătirii profesionale a expertilor judiciari la nivele de standarde de competenţă profesională într-un sistem nediscriminatoriu de oportunităţi egale şi uniforme, la nivel naţional;
e) Stabilirea unor relaţii de cooperare permanentă cu instituţiile şi organizaţiile cu atribuţii în realizarea pregătirii şi perfecţionării pregătirii profesionale în sistemul profesiilor care necesită pregătire juridică, sau extrajuridica conexa;
f) Realizarea de studii şi programe de politici profesionale pe probleme compatibile cu dezvoltarea calitatii de expert tehnic judiciar si extrajudiciar în plan intern şi internaţional pentru întărirea sistemului juridic, administrativ şi armonizarea acestuia cu legislaţia Uniunii Europene.
g) Conlucrarea cu organizatiile profesionale similare din ţară şi străinătate in vederea realizării schimbului de experienţă, informării permanente şi salvgardării drepturilor expertilor judiciari;
h) Stimularea cresterii gradului de pregătire profesională a expertilor judiciari, prin dezvoltarea cercetarii in domeniul expertizei tehnice judiciare si extrajudiciare, prin intocmirea şi publicarea unor lucrari stiintifice, prin organizarea de cursuri şi seminarii, etc.;
i) Crearea unei practici profesionale unitare a procedurilor de expertiză judiciară si extrajudiciara;
j) Initierea aspirantilor la calitatea de expert tehnic, cat si a expertilor judiciari în formarea unor tehnici si deprinderi de munca profesionala, specializarea acestora în diverse ramuri tehnice cu aplicatii judiciare si extrajudiciare, cu finalitatea sustinerii reformelor statului din domeniul justitiei si administratiei.

Activitati:
Organizarea si/sau participarea la organizarea de congrese, simpozioane, reuniuni stiintifice, seminarii, mese rotunde, etc. cu caracter national şi international, in tara şi strainatate şi sa sprijine expertii judiciari in demersurile lor privitoare la realizarea unor specializari sau alte forme de pregatire profesionala, etc;
Organizarea de cursuri de pregatire, seminarii, conferinte, dezbateri publice, precum şi organizarea de activitati de sensibilizare a opiniei publice, potrivit legii;
Constituirea unui fond documentar semnificativ de expertize tehnice judiciare si extrajudiciare, legislatie, normative şi jurisprudenta in materie, pentru uzul membrilor asociatiei;
Urmarirea evolutia practicii judiciare, pentru o aplicare unitara a principiilor şi a actelor normative relative la expertiza judiciara, conforma jurisprudentei din Romania şi a CEDO şi elaborarea unor studii privind evolutia practicii expertizelor tehnice judiciare, in vederea identificarii necesitatilor sau a chestiunilor care genereaza practici neunitare;
Participarea la realizarea anuala a unei culegeri de practica judiciara in materia expertizei judiciare a instantelor din Romania şi elaborarea trimestrială a unui buletin informativ pentru uzul expertilor judiciari;
Publicarea/difuzarea in mass-media, pe orice suport, de studii, cercetarii, compendii, sinteze, buletine, publicatii, lucrari cu caracter profesional, etc.;
         Realizarea şi editarea de carti, publicatii periodice, pliante, afise, brosuri, programe informatice şi alte materiale informative;
Acordarea de consultanta şi consiliere persoanelor interesate, in domeniile respectarii drepturilor omului, dezvoltarii constiintei civice precum şi in alte domenii de interes general ce privesc viata publica si privata, in materia expertizei tehnice;
Dezvoltarea de programe proprii şi in regim de parteneriat cu autoritatile publice din ţară şi străinătate;
Dezvoltarea unor activitati economice proprii in vederea autofinanţării;
Alte activitati prevazute şi îngăduite de lege, potrivite scopului asumat.

Modalitati de realizare a obiectivelor I.P.P.E.J.
Se estimeaza pregatirea profesionala intensiva a minimum 500 de aspiranti la calitatea de expert tehnic anual precum si pregatirea continua a aproximativ 3.000 de experti judiciari prin programe întinse pe o durata de 3 ani.
Înfiintarea I.P.P.E.J. ar trebui sa se realizeze astfel încât acesta sa aiba sucursale în filialele CET-R care au dovedit ca dispun de resurse si logistica suficienta pentru îndeplinirea obligatiilor asumate privind pregatirea profesionala a expertilor judiciari.
I.P.P.E.J. va incheia conventii de colaborare si parteneriat cu autoritatile pentru îndeplinirea obligatiilor legale privind pregatirea profesionala a expertilor judiciari.
I.P.P.E.J. va incheia conventii de colaborare si parteneriat cu entitati similare pentru realizarea programelor de formare profesionala.
Activitatea I.P.P.E.J. se va realiza prin doua structuri de management:
- Consiliul director executiv
- Consiliul stiintific
care vor coordona cateva departamente ad hoc, care ar trebui sa îndeplineasca atributii în urmatoarele domenii:

1.      Asigurarea obiectivitatii si asistentei civice prin participarea la organizarea si desfasurarea examenului de atribuire a calitatii de expert:
- stabilirea programei de examen si a bibliografiei;
- propunerea specialistilor pentru organizarea examenului;
- dotarea informatica, stabilirea metodei de examinare si de evaluare a rezultatelor prin fixarea standardelor minime si maxime de dificultate;
- solutionarea contestatiilor si stabilirea rezultatului definitiv al examenului.

2.      Pregatirea si formarea aspirantilor la calitatea de expert
Pe parcursul unui an de pregatire cu durata de 9 luni (octombrie – iunie) activitatea se va desfasura prin module de pregatire, organizate astfel:
- 3 perioade a câte o luna fiecare de pregatire (cursuri si seminarii);
- 3 perioade a câte 2 luni fiecare; stagii de practica pe langa experti judiciari cu o vechime mai mare de 5 ani.
Fiecare stagiu de pregatire teoretica (1 luna) va fi urmat de un stagiu de practica (2 luni). La sfârsitul fiecarui modul de pregatire (format din 1 luna teorie si 2 luni pregatire practica) se va trece la o evaluare a cunostintelor practice si teoretice însusite.
La terminarea anului de pregatire va avea loc evaluarea finala a aspirantilor, acestia urmand a fi propusi pentru sustinerea examenului cu autoritatile competente.

3.      Activitatea de pregatire continua a tuturor expertilor Judiciari:
- stabilirea anuala a temelor prioritare incluse în programul de pregatire continua în raport de impactul acestora pe plan national si în sistemul Comunitatii Europene;
- organizarea de prelegeri, conferinte, simpozioane, seminarii, mese rotunde,colocvii.
- stabilirea cercurilor de studii la nivelul Institutului pentru coordonarea întregii activitati în sectiuni pe specialitati.
- stabilirea unor relatii de cooperare permanente cu institutiile si organizatiile cu atributii în realizarea activitatii de justitie si in administratia centrala si locala pentru realizarea prin coordonare în plan national a obiectivelor de la pct. 1 si 2
- Înfiintarea unei reviste de specialitate a I.P.P.E.J. cu scopul de a reflecta si populariza activitatea Institutului.
În plus, prin activitatea desfasurata de catre I.N.P.P.E.T se pot realiza:
- formarea formatorilor; corp profesoral si personal de specialitate al I.P.P.E.J. (avocati cu experienta, profesori universitari, judecatori, procurori, notari, experti criminalisti, experti tehnici, experti medicali, experti contabili, etc.)
- conceperea programei de studiu si a planului anual de desfasurare a modulelor de pregatire (cursuri, seminarii, stagii de practica profesionala, conferinte) si a celorlalte forme de pregatire.
- dotarea cu carti, tratate, programe si orice alte materiale bibliografice, în completarea celor existente si puse la dispozitia Institutului de catre alte unitati de specialitate, universitati, autoritati, etc..
- organizarea modului de evaluare si notare a cursantilor pe parcursul desfasurarii pregatirii precum si la finalul acesteia în vederea obtinerii diplomei de absolvire.
- initierea si organizarea unui sistem de pregatire în vederea participarii la examenul de atribuire a calitatii de expert tehnic.
- realizarea de studii si programe de politici profesionale pe domenii, care vor sta la baza elaborarii si fundamentarii actelor organelor profesiei privind organizarea si exercitarea calitatii de expert tehnic.
- asigurarea unor stagii de pregatire profesionala, în tara si strainatate, ulterior absolvirii Institutului (pentru desavârsirea specializarii în ramuri caracteristice relatiilor din Comunitatea Europeana).
- integrarea I.P.P.E.J. în sistemul national de pregatire pentru diferite ocupatii
- conlucrarea permanenta cu centrele de formare a expertilor judiciari din tarile Uniunii Europene.
Domeniile de activitate abordate de I.P.P.E.J. se pot extinde si se pot realiza prin structuri organizatorice de tip departament.
Activitatea institutului se va desfasura pe baza unui REGULAMENT PROPRIU apt a asigura independenta sa în activitatile specifice si functionarea sa ÎN CADRUL CET-R în raporturi reglementate cu toate organele si autoritatile care atribuie si recunosc calitatea de expert tehnic, inclusiv sub aspectul responsabilitatii specifice.
dr.ing. Dionisie Lefter
Expert Tehnic Judiciar
Autovehicule si circulație rutieră