sâmbătă, 29 ianuarie 2011

Ghidul profesiilor liberale

Preluat de la Uniunea Profesiilor Liberale din Romania prezint în continuare un material care mi se pare deosebit de important pentru viitor. Societatea este într-o profundă transformare, iar aspectele prezentate în continuare sunt parte a acestui proces.


     

La data de 9 noiembrie 2010, Asociaţia Federală Germană a Profesiilor Liberale ( BFB ) a lansat, la Salonul Deputaţilor din cadrul Parlamentului European de la Bruxelles, Ghidul profesiilor liberale, considerat a fi sectorul cu cea mai rapidă creştere din economie.
Gazda evenimentului a fost eurodeputatul RAINER WIELAND, Vicepreşedinte al Parlamentului European.
Acest Ghid reprezintă contribuţia Asociaţiei Federale Germane a Profesiilor Liberale la Strategia privind Europa anilor 2020.
Ele au menirea de a stimula activitatea în domeniul profesiilor liberale cu scopul de a face posibilă o creştere în continuare fără ca acestea să - şi piardă identitatea.
De altfel, valorile comune ale profesiilor liberale sunt cele care imprimă sectorului şi serviciilor furnizate de acestea un caracter specific, fapt ce le deosebeşte net de sectoarele comercial şi industrial.
Ghidul a fost elaborat în urma activităţii intense desfăşurate de un grup interdisciplinar format din personalităţi ştiinţifice de prestigiu care, în mod critic şi constructiv, au investigat profesiile liberale.
Concluziile lor au vizat aspectele esenţiale, generale comune ale profesiilor liberale.
Asociaţia Federală Germană a Profesiilor Liberale ( BFB ) este o asociaţie interprofesională organizată la nivel naţional, foarte puternică, extrem de preocupată de viitoul profesiilor liberale care se confruntă cu mari provocări cum sunt criza economică şi financiară, mondializarea, politicile vizând dereglementarea totală a acestora promovată, în mod agresiv, de către Comisia Europeană şi autorităţile naţionale de concurenţă, o exigenţă crescută a clienţilor şi pacienţilor pentru servicii profesionale de înaltă calitate şi expertiză etc.
În scopul promovării intereselor fundamentale ale profesiilor liberale din Germania, Asociaţia Federală Germană a Profesiilor Liberale ( BFB ) a înfiinţat un birou la Bruxelles, a cărei activitate este condusă, în mod permanent, de către ARNO METZLER, Secretarul General al Asociaţiei.
Biroul de la Bruxelles desfăşoară o intensă activitate de lobby pe lângă instituţiile europene ( Parlament, Comisie, Comitetul Economic şi Social etc. ), cu scopul de a le convinge că profesiile liberale joacă un rol deosebit de important pentru societate, că menţinerea reglementării lor este singura soluţie pentru combaterea actualei crize economice şi financiare şi principal instrument pentru protejarea publicului larg prin furnizarea de servicii profesionale de înaltă calitate şi expertiză.

Ghidul face o prezentare exhaustivă, dar şi sistematizată a caracteristicilor esenţiale ale profesiilor liberale, printre care menţionăm:

a) Asimteria informaţiei, care se reflectă în faptul că persoana ( clientul sau pacientul ), care se adresează unui profesionist liberal, nu posedă cunoştinţe de specialitate într - un anumit domeniu de activitate.
De aceea, ea trebuie să manifeste încredere în profesionistul liberal, iar acesta va depune toate diligenţele pentru a garanta serviciul prestat şi buna sa reputaţie;

b) Înalta calitate şi expertiză de care dispune un profesionist liberal au la bază criterii de competenţă profesională, de formare continuă şi acces în profesii stricte;

c) Activitatea profesioniştilor liberali are ca fundament principiul libertăţii. Ca urmare, aceştia sunt independenţi şi responsabili pentru activitatea lor;

d) Relaţia dintre profesioniştii liberali şi clienţii şi pacienţii lor este, în permanenţă, una de ordin personal;

e) Specificităţile profesiilor liberale este dată de faptul că activitatea profesioniştilor liberali se desfăşoară în respectul unor valori comune, precum secretul profesional, respectarea angajamentului profesional pe care şi - l asumă în mod solemn, se supune, în mod voluntar, unei game largi de restricţii etc.;

f) Profesioniştii liberali nu au ca obiectiv principal şi direct obţinerea de profit, ci furnizarea unui serviciu de calitate clienţilor şi pacienţilor şi realizarea binelui comun;

g) Criza economică şi financiară a exacerbat disputele asupra raportului dintre reglementare şi liberalizare ( dereglementare ), demonstrând faptul că dacă serviciile nu sunt controlate decât dacă pe piaţă pot să apară daune incalculabile;

h) Protecţia clienţilor şi pacienţilor se realizează prin adoptarea şi respectarea unor coduri etice şi deontologice;

i ) Deşi relaţia dintre un profesionist liberal şi clientul sau pacientul său este una personală, profesioniştii liberali furnizează servicii care privesc societatea în general;

j) Profesiile liberale trebuie să se adapteze continuu la schimbările din societate şi să adopte măsuri care să asigure o cât mai bună protecţie pentru beneficiarii serviciilor lor.


Această adaptare trebuie să se reflecte într - o redefinire a profesiilor liberale şi o reformulare a valorilor care le - au consacrat.


În continuare este prezentat Ghidul profesiilor liberale elaborat de Asociaţia Federală Germană a Profesiilor Liberale.



UNIUNEA PROFESIILOR LIBERALE DIN ROMÂNIA
GHIDUL PROFESIILOR LIBERALE

O identitate proprie pofesiei liberale

După reuniunea la nivel înalt care a avut loc la Lisabona în anul 2000, Uniunea Europeană şi – a fixat un obiectiv ambiţios şi anume să devină un spaţiu economic bazat pe o cunoaştere competitivă şi dinamică până în anul 2010. În acest context, profesiile liberale au făcut tot ce le – a stat în putere pentru a contribui la atingerea acestui scop, iar acest efort s – a bucurat de o participare semnificativă. Ele evidenţiază capacitatea lor inovatoare şi competitivitatea de o manieră particulară, cu scopul de a – şi aduce contribuţia la realizarea Agendei de la Lisabona. Totodată, profesiile liberale urmăresc schimbarea, căci eforturile de dereglementare manifestate atât la nivel naţional cât şi european pun în discuţie, în egală măsură, cadrul lor profesional. Este evident că profilul profesiilor liberale ca şi instituţii devine din ce în ce mai vag. Societatea şi lumea politică ridică din ce în ce mai des întrebări precum « În fond, ce aduc profesiile liberale atât de special ? Ce le diferenţiază de celelalte servicii ? Cum îşi justifică poziţia lor specială ? « . Profesiile liberale nu se tem de aceste întrebări, căci ele pot să aducă dovezi.

Scopul acestui Ghid de principii este formularea de răspunsuri pe care apoi să le prezinte mediului politic şi societăţii, cât şi profesiilor liberale.

Cunoaştere şi competenţă

Este uşor să se răspundă la întrebarea dacă un instalator furnizează un serviciu bun : apa curge, nu există nici o fisură, deci totul este bine.

Cumpărătorul poate judeca el însuşi dacă maşina pe care o achiziţionează este conformă descrierii făcute de vânzător. Un şofer avizat ştie ceea ce – şi doreşte şi conducând, el poate să judece dacă a obţinut ce şi – a dorit. În general, consumatorul responsabil se descurcă singur în relaţiile cu companiile comerciale. În ultimii ani, legislaţia naţională şi cea europeană, pe bună dreptate, au simplificat reglementările, eliberând astfel consumatorii de dispoziţiile protectoare exagerate şi superflui.


Situaţia este diferită în cazul relaţiilor cu un profesionist liberal. Cum ar putea consumatorul recunoaşte o examinare cardiovasculară minuţioasă, o expertiză profesională a unei clădiri sau o declaraţie de impozit asupra venitului bine realizată ? Cel care deţine cunoştinţele necesare să răspundă acestor subiecte, nu are nevoie de medic, consultant fiscal sau inginer. Ca regulă generală, el ştie tot. Profesioniştii liberali se disting prin faptul că dispun în profesia lor de cunoştinţe, experienţă şi de talent la nivel înalt şi de care beneficiază pacienţii şi clienţii care li se adresează.

Profesioniştii liberali sunt prestatori de servicii, dar prezintă caracteristici deosebite. Ca urmare, preţul nu este singurul element de care depinde calitatea muncii lor, căci este vorba de sănătate, drept, artă, aspecte de interes vital pentru individ şi care nu pot fi exprimate în Euro sau cenţi. Elementul care se adaugă este asimteria cunoştinţelor. Cel care apelează la serviciile unui profesionist liberal nu posedă uneori capacitatea de a evalua competenţa şi calitatea muncii acestuia. El trebuie să manifeste încredere, numele prestatorului de servicii fiind singura certitudine. Este, deci, esenţial ca profesioniştii liberali să facă totul pentru a garanta şi apăra bunul renume. Motivul pentru care aceştia au stabilit criterii de competenţă profesională, de formare continuă şi de acces la profesie atât de stricte şi nu pentru a ţine concurenţa la distanţă, este pentru că relaţia de încredere nu îngăduie nici o « oaie neagră « .

De aceea, ei se autoreglementează prin intermediul organizaţiilor profesionale puternice şi sigure şi nu ca grupuri netransparente de lobby şi interes, ci pentru că normele calitative ale muncii lor sunt dificil de definit de cei din afară. Ca atare, preţul multor servicii furnizate de profesioniştii liberali este fixat sub formă de tarife de puterea legislativă în mod democratic pentru a garanta clienţilor servicii accesibile, iar profesioniştilor independenţă şi incoruptibilitate.


Binele social şi etica profesională

Există un motiv pentru care vorbim de o profesie liberală – ea implică un element vocaţional. O persoană nu devine medic, avocat sau arhitect pentru afacerile profitabile care se profilează. Sunt alte căi de îmbogăţire. Profesiile liberale au o legătură strânsă cu binele comun. Este motivul pentru care numeroase profesii liberale sunt supuse reglementărilor legislative care le ghidează activitatea şi onorariile. Profesioniştii liberali nu lucrează doar în interesul celor care – i plătesc, ci şi în cel al sănătăţii, statului de drept, securităţii, limbii şi artei. Este, de fapt, ceea ce le diferenţiază de profesiile comerciale.

Mai mult, vorbim de profesii liberale întrucât este implicat şi aspectul libertăţii. Profesioniştii liberali sunt independenţi, în cele mai multe cazuri lucrează pe cont propriu şi sunt întotdeauna responsabili pentru activitatea lor. Chiar şi ca angajaţi, ei sunt responsabili de calitatea muncii lor cu numele şi apartenenţa la profesie. Relaţia cu clienţii este totdeauna de natură personală. Este exact ce au în plus prin raportare la lanţurile financiare cu capital străin şi societăţile cotate la bursă.

Totodată, sunt liberale pentru că se supun, în mod liber, responsabilităţii legate de profesia în cauză. Sub sancţiunea pedepsei, ele sunt ţinute să respecte secretul profesional. De asemenea, profesioniştii liberali trebuie să respecte angajamentele profesionale pe care, în mod solemn, jură să le îndeplinească cu toate consecinţele aferente, la începutul carierei lor. Însă obligaţiile legale nu – şi ating ţelul dacă cei care trebuie să le respecte nu se supun autorestricţiei. Fiecare consultant cunoaşte că este uşor ca, în mod legal, să găseşti chiar multe motive de a – l înşela, pe faţă, pe client. Etica profesională este adăugată dreptului profesional care furnizează un cadru în care există un respect al valorilor care uneşte colegii şi îi supune unui control reciproc. Acest aspect se reflectă, de asemenea, în raporturile cu cei care recurg la serviciul lor. Orice fiinţă umană raţională nu acordă încrederea sa cuiva care se gândeşte mai înainte de toate la profitul său personal. Deontologia profesiilor liberale se manifestă într - un sens clar şi profund, adică ce poate sau nu poate face un membru al unei asemenea profesii. Doar acest sens al dreptăţii justifică încrederea pe care profesioniştii o solicită clienţilor lor. Doar mecanismele pieţei şi liberul joc al forţelor între diferiţi actori care nu urmăresc decât interesele lor nu pot să atingă un nivel de încredere în mod singular. Criza financiară şi repercusiunile o demonstrează în mod evident.

Profesioniştii liberali sunt supuşi unor enorme provocări atât la nivel european cât şi naţional. Acest aspect solicită formularea, cunoaşterea şi apărarea principiilor de bază ale conduitei lor. Aceştia nu tolerează ca raportul de încredere pe care se bazează relaţia lor cu clienţii să fie lezat. Profesioniştii liberali sunt discreţi, evită conflictele de interes şi îşi menţin calificarea lor la un înalt nivel graţie pregătirii iniţiale şi celei continue. În paralel, ei rămân ataşaţi angajamentului lor îndreptat către atingerea binelui comun. Ei se manifestă independent de interesele terţelor părţi, se organizează şi reglementează ei înşişi. Asociaţiile profesionale lucrează în mod transparent şi eficace şi nu permit existenţa nici unei îndoieli asupra orientării lor către atingerea binelui comun. Prin păstrarea acestor valori şi obiective, profesioniştii liberali sunt determinaţi să facă faţă provocărilor viitorului.

Ghidul principiilor profesiilor liberal

1. Obiectivele Agendei de la Lisabona

Agenda de la Lisabona prevede să facă din Europa cea mai dinamică şi competitivă economie bazată pe cunoaştere până în anul 2010.

Profesiile liberale trebuie, doresc şi pot să contribuie la atingerea acestui scop. În acord cu obiectivele de la Lisabona, au fost lansate mai multe repere pentru realizarea unor importante reforme care privesc, în mod special, profesiile liberale şi limitează particularităţile referitoare la reglementare. Acestea sunt menite să aducă o contribuţie pozitivă. Ele răspund, astfel, tentativelor, din ce în ce mai insistente, manifestate la nivel european de restrângere, chair de suprimare a dreptului profesional şi entităţilor care se opun reglementării profesiilor liberale. În contextul crizei financiare şi economice actuale, discuţia asupra raportului echilibrat dintre reglementare şi liberalizare a luat o nouă dimensiune. Criza a demonstrat prejudiciile economice care pot să survină dacă prestările de servicii nu sunt controlate decât de piaţă. Mai mult, este nevoie de reglementări riguroase în timp ce oportunitatea liberalizării este din ce în ce mai criticată.

Europa solicită Coduri de conduită. În rezoluţia referitoare la urmărirea Raportului asupra concurenţei în sectorul prestărilor de servicii de către profesiile liberale, Parlamentul European a subliniat importanţa normelor etice pentru protecţia consumatorilor. Forul european s – a pronunţat pe această cale în favoarea codurilor de conduită. Pe de altă parte, Directiva « Servicii pe Piaţa Internă « solicită statelor membre sprijin pentru elaborarea Codurilor de Conduită la nivel comunitar. În funcţie de natura profesiilor liberale, aceste coduri ar trebui să înglobeze « norme deontologice » sau de conduită care să servească, în mod special, la salvgardarea independenţei şi secretului profesional. Statele membre trebuie să încurajeze organizaţiile profesionale în elaborarea la scară comunitară a codurilor de conduită care înlesnesc prestarea de servicii într – un alt stat membru ( art. 37 din Directiva « Servicii pe Piaţa Internă « ). Conform acestei cerinţe, Ghidul de principii al profesiilor liberale se vrea a fi un plan de etică profesională care, în acord, cu reglementările şi profilul dreptului profesional crează încrederea şi protejează consumatorii.

Evoluţiile actuale care urmăresc constituirea pieţei interne, în special, în sectorul serviciilor demonstrează că viziunea consumatorului este în schimbare. Comisia Europeană consideră din ce în ce mai mult cetăţeanul ca fiind responsabil, informat, pe picior de egalitate cu prestatorul, având în vedere numeroasele obligaţii ale acestuia din urmă pe linia informării, fiind apărat prin drepturile la despăgubiri şi sistemul de protecţie juridică.

Astfel, se poate gândi că s – ar putea să renunţăm la reglementările de drept profesional şi să menţinem norme etice fără a fi cuprinse într – un cod. Concepţia Comisiei Europene conform căreia cetăţeanul ar fi pe picior de egalitate şi capabil să judece de o manieră competentă produsele şi ofertele de servicii şi să le evalueze, trebuie să fie privită critic prin raportare la sectorul profesiilor liberale. Cunoştinţele specifice reprezintă baza profesiei liberale şi sunt prea vaste pentru ca un client să fie în măsură să supravegheze sau să controleze prestaţia acestuia. Termenul « client « are în vedere sensul de « pacient « , « mandant « sau « client « .

Profesiile liberale în schimbare

Există motive de îngrijorare întrucât beneficul pentru societate a poziţiei speciale a profesiilor liberale primeşte din ce în ce mai puţină recunoaştere. Pe parcursul ultimilor ani, percepţia funcţiilor, misiunii şi utilităţii profesiilor liberale a devenit neclară. Ceea ce a rezultat este o pierdere a încrederii şi o criză a legitimităţii. Aceste aspecte tind să se accentueze având în vedere presiunea concurenţei în creştere, materializarea şi caracterul tot mai comercial al societăţii actuale.

Prin “ comercializare “ se înţelege un proces accelerat de europenizare şi mondializare în care aspectele bazate pe profit devin tot mai importante în raport cu cele morale. Antiteza “ comerţ versus etică “ lasă mereu loc unor noi dezbateri, în special în sectorul profesiilor liberale. În acest context, apare evident problema dacă activitatea profesionistului liberal nu are tendinţa de a – şi pierde caracteristicile care o disting de comerţ. Este mult mai important de subliniat beneficiile eticii profesionale şi valoarea adăugată a profesiilor liberale pentru societate şi cetăţeni. Ideea centrală este că profesiile liberale furnizează servicii de interes general.

În procesul de autoanaliză a rolului profesiilor liberale este important ca politicienii şi opinia publică să fie informaţi, în mod clar şi pozitiv, în legătură cu principiile aşteptate şi valoarea esenţială. Încrederea este un lucru preţios care se clădeşte lent, dar se pierde foarte repede. Este, totodată, foarte important de subliniat profilul specific al profesiilor liberale prin întărirea normelor lor de etică profesională. Etica profesiilor liberale trebuie, nu doar să fie comunicată în mod clar, ci si trăită de o manieră credibilă.

Imaginea pozitivă a profesiilor liberale în Germania

Sondajul realizat de Institutul pentru Profesii Liberale din Nürenberg arată că cetăţenii păstrează o imagine « deosebit de favorabilă « profesiilor liberale.

Valorile acestora sunt foarte analizate, în timp ce preţul, deşi important, ocupă un loc secundar în ierarhie. În opinia consumatorilor, activitatea liberală păstrează un loc particular : 65% din cetăţeni consideră calitatea prestaţiilor profesioniştilor liberali ca bună sau foarte bună. În plus, 71% de persoane interogate consideră competenţa profesională a acestora foarte bună sau bună, iar 96% sunt foarte mulţumiţi sau mulţumiţi de prestaţia profesioniştilor liberali. Valorile tradiţionale ale profesiilor liberale – încrederea, competenţa, independenţa, prestaţia personală – sunt foarte apreciate de către consumatori. 94 % cred că secretul profesional este foarte important sau important, 96% apreciază competenţă profesională ca fiind foarte importantă sau importantă. Independenţa profesională este apreciată ca foarte importantă sau importantă în proporţie de 86 %, în timp ce prestaţia personală este luată în considerare în procent de 90%. Aşadar, rezultatele sondajului demonstrează că valorile şi virtuţile profesiilor liberale nu se demodează, ci societatea le solicită din ce în ce mai mult.

Noi provocări

Este oare imaginea profesiilor liberale adaptată epocii noastre ? Care sunt cerinţele clienţilor şi societăţii vis-à-vis de profesiile liberale în raport cu cetăţeanul sau statul ? Care sunt noile provocări cărora profesiile liberale trebuie să le facă faţă ? Care este misiunea lor socială ? Care sunt valorile pe care le reprezintă membrii lor ?

Misiunea şi funcţia profesiilor liberale fac obiectul dezbaterii sociale şi politico – juridice, ca şi autoreglementarea profesiilor liberale de către camere şi asociaţii care se regăsesc, în mod tradiţional, la egalitate cu principiul de profesie liberală. Într – o rezoluţie, Parlamentul European a precizat, în mod critic, că « în numeroase ţări membre, corpurile profesionale profită deseori de capacitatea lor de autoreglementare pentru a promova interesele propriilor membrii decât să le apere pe cele ale consumatorilor “. Valoarea şi funcţia autoreglementării trebuie să fie regândite ţinând cont de evoluţia statului şi societăţii, fiind necesară prezentarea de rezultate în faţa acestei critici. Este necesar, în mod special, să fie analizate de o manieră critică noile provocări cărora autoreglementarea trebuie să le facă faţă în noul context naţional şi european. În cazul profesiilor liberale, aspectul semnificativ constă în înţelegerea schimbării în societate ca pe o oportunitate. Existenţa şi misiunea profesiilor liberale sunt reconsiderate luând în calcul tradiţia îndelungată.

Doar în acest fel se poate conserva această tradiţie şi i se poate adăuga noi fundamente în viitor.

Consideraţii preliminare

Funcţiile esenţiale ale principiilor directoare

Înainte de a trece la elaborarea unei Carte a profesiilor liberale, trebuie mai întâi să fie stabilite obiectivele vizate. Întrucât nu există o accepţiune uniformă sau convenţională a termenului « Ghid de principii «, trebuie stabilit iniţial şi în mod clar, la ce poate servi acesta. Analiza unor astfel de documente demonstrează că uneori ghidurile sunt utilizate ca instrumente de publicitate pentru îmbunătăţirea imaginii de marcă a instituţiei sau organizaţiei în discuţie. Sub această formă, ghidurile formulează « profesii de credinţă, dar de bună calitate fără consecinţe « . Ghidul profesiilor liberale trebuie să răspundă unor exigenţe foarte mari, astfel :

1. Ghidul trebuie să explice ceea ce se înţelege prin « profesii liberale « , ceea ce le caracterizează în mod fundamental şi le uneşte. Dificultatea se manifestă în găsirea numitorului comun al profesiilor liberale dincolo de specificităţile profesiilor. Definiţia trebuie aşadar să intervină la un nivel foarte abstract ( funcţia definiţiei ) ;

2. Ghidul trebuie să salvgardeze şi să întărească încrederea în profesii liberale prin formularea unei deontologii. În situaţii noi sau critice, clienţii profesiilor liberale trebuie să aibă capacitatea să se orienteze asupra valorilor fundamentale care rezultă din acesta şi trebuie să poată să se încreadă în ele. În acest context, Ghidul trebuie să sporească încrederea şi să furnizeze o linie directoare pentru acţiunea pe termen lung ;

3. Pe de altă parte, Ghidul trebuie să ţină cont de faptul că trăim într – o lume în permanentă schimbare în toate domeniile societăţii. În special, procesul de europenizare şi mondializare fac să evolueze misiunea şi funcţiile profesiilor liberale în societatea contemporană. Schimbările intervenite în realităţile sociale trebuie să se reflecte într – o redefinire a profesiilor liberale. Valorile care le – au consacrat trebuie reformulate de o manieră adecvată pentru a putea fi adaptate noilor condiţii. O asemenea redefinire trebuie să contribuie la evoluţia « autopercepţiei colective « în rândul membrilor profesiilor liberale. Membrii acestora trebuie să se identifice cu valorile şi obiectivele formulate aici şi să se angajeze ei înşişi să urmeze normele astfel stabilite. Dacă se ajunge la integrarea autopercepţiei şi valorilor fundamentale ale profesiilor liberale într – o concepţie globală coerentă, aceasta va putea să creeze încredere pe termen lung ( funcţia de identificare ) ;

4. Ghidul trebuie să fie credibil atât pentru membrii acestora cât şi pentru clienţii lor. Pentru a fi convingător pe termen lung, Ghidul trebuie, nu doar să prezinte valorile, ci să şi demonstreze, în mod clar, la ce servesc profesiile liberale. Profesiile liberale şi misiunea lor specială – adică mandatul lor în societate – cât şi funcţia lor specifică nu pot să fie cunoscute de o manieră credibilă decât dacă se poate demonstra care sunt situaţiile problematice specifice cărora răspund acestea. Ghidul trebuie, pe de o parte să indice mandatul social îndeplinit de profesiile liberale şi pe de altă parte să arate în ce măsură acestea răspund provocărilor în domeniul guvernării economice, politicii europene sau mondializării. Prin exprimarea mai vizibilă a plusvalorii pe care o reprezintă profesiile liberale pentru societatea contemporană, se întăreşte, pe termen lung, percepţia instituţiei profesiei liberale, liniile ei directoare, iar reprezentanţii ei vor fi legitimaţi ( funcţia de legitimitate ).

Planul Ghidului

Lucrările ştiinţifice referitoare la ghiduri se concentrează mai ales asupra ghidurilor care privesc întreprinderile. Atunci când întreprinderile adoptă un ghid, se are în vedere, în general, prezentarea pe piaţă ca parteneri de încredere, descrierea serviciilor pe care le oferă, precum şi motivarea sau garantarea unui comportament conform regulilor interne.

Dincolo de voinţa afişată de a – şi asuma o responsabilitate antreprenorială, ghidurile întreprinderilor sunt întotdeauna instrumente de marketing şi de management strategic al personalului. Chiar dacă acela nu este valid pentru ghidul profesiilor liberale, el poate servi ca sursă de inspiraţie în privinţa orientării. Acestea au, în general, trei părţi :

- « Misiunea « care defineşte mandatul social ( la ce serveşte ) ;

- « Viziunea « care formulează orientarea strategică pe termen mediu sau lung ( ex. În privinţa poziţionării pe piaţă – care sunt obiectivele );

- “ Setul de valori “ descrie principiile fundamentale şi reglementările care gurvernează acţiunile companiei (cum ne îndeplinim mandatul ).

Urmărind această structură de bază, Ghidul profesiilor liberale trebuie să întrunească funcţiile menţionate mai sus – definiţie, încredere, identificare, legitimitate. Elementele de mai sus pot fi redate astfel :

Elemente
Conţinut
Funcţie
Misiune
Ce fac profesiile liberale ?
De ce există ele ?
Care este mandatul lor social ?
Definire şi legitimare
Viziune
Care este poziţia profesiilor liberale în societatea europeană a secolului 21 ?
legitimare
Setul de valori
Ce etică uneşte profesiile liberale ?
Care sunt valorile importante pentru ele ?
Cum tratează ele clientela ?
Încredere şi identificare





Prezentul document trebuie să servească drept sursă fundamentată ştiinţific şi care poate să fie utilizată mai târziu ca bază pentru selectarea de concepte ce pot fi comunicate, în mod efectiv, publicului larg ( intitulat de ex. catalog de valori sau cartă ).

Profesia liberală ca un cadru de definire

Noţiunea de « profesie liberală « nu este un termen închis, ci reprezintă, din contră, o noţiune cadru. Aceasta semnifică existenţa a numeroase elemente care servesc la clasarea unei profesii liberale şi care, în mod ideal, se aplică tuturor. În acelaşi timp, există profesii liberale care nu îndeplinesc toate elementele definiţiei. Altfel spus, asta înseamnă că nu este obligatoriu să dispună de toate elementele în detalii, ci este suficient să aibă o activitate care prezintă, pe ansamblu, caracterul unei profesii liberale Prin aplicarea acestui criteriu permisiv al caracteristicilor definiţiei, profesiile liberale pot fi clasificate prin compararea similaritaţilor. În determinarea acestei noţiuni, poate fi util să se facă distincţia între caracteristicile esenţiale, care sunt indispensabile pentru definiţie şi cele secundare, care frecvent, dar nu întotdeauna, se adaugă. Un asemenea element esenţial poate fi citat, ca exemplu, raportul personal de încredere. În schimb, independenţa economică este o caracteristică cu totul tipică profesiei liberale, dar nu absolut indispensabilă. În cazul marilor structuri de profesii liberale, precum cele ale firmelor de avocatură sau societăţi de audit, încrederea în grup este întotdeauna transferată fiecărui profesionist al acesteia. Chiar atunci când profesionistul liberal exercită activitatea într – un mare cabinet, o mare clinică, o societate de consultanţă etc., acest aspect nu reduce, în nici un fel, responsabilitatea sa personală pentru încrederea care îi este conferită şi pentru calitatea prestaţiei sale. În acest fel, principiile durabile ale profesionalismului sunt asigurate prin reglementări speciale. În studiile internaţionale referitoare la profesii, cercetarea sociologică începe să se concentreze asupra fenomenului « profesii liberale «. Profesiile sunt considerate ca fiind cazuri specifice de activităţi prezentând anumite proprietăţi ce caracterizează, de asemenea, în mod tradiţional, profesiile liberale. Acestea privesc, de exemplu, autoreglementarea prin intermediul colegiilor şi autonomia.

Definiţiile legale existente

Profesiile liberale nu sunt profesii de natură artizanală, comercială sau industrială şi, în consecinţă, ele sunt supuse de legiuitor unor reguli proprii. Acest aspect este confirmat de Curtea Constituţională Federală a Germaniei în hotărârea sa din ianuarie 2008. Neclasarea acestora ca făcând parte din rândul profesiilor artizanale, comerciale sau industriale şi deci nesupuse taxei pe afacere reflectă o tradiţie juridică care datează de mai mult de 70 ani şi este compatibilă cu principiul egalităţii de tratament înscris în Constituţia Germană. Conform acestui principiu, deşi profilul profesiilor liberale şi al celor comerciale şi artizanale se apropie, nu se poate constata că profesia liberală îşi pierde caracteristicile care îi compun structura şi o disting de celelalte două categorii. Aşa cum reiese din hotărâre, profesiile liberale se caracterizează printr – o serie întreagă de particularităţi în privinţa formării, reglementării de către stat şi reglementării autonome a exercitării profesiei, poziţie în structura socială, prestaţiilor care sunt furnizate individual, responsabilitatea profesiei care este pe deplin independentă, precum şi în ceea ce priveşte utilizarea mijloacelor de producţie care sunt munca şi capitalul, particularităţi care le disting de grupul profesiilor comerciale şi industriale.

Art. 1 şi 2, paragraf 1 din Legea germană a societăţilor în participaţie foloseşte, din luna iulie 1998, pentru profesia liberală următoarea definiţie legală “ În general, profesiile liberale furnizează prestaţii la nivel înalt pe baza unei calificări profesionale sau a unei vocaţii creatoare speciale şi cu titlu personal, cu responsabilitate personală şi pe baza unei practici independente în interesul clientului şi în interes general “. Această definiţie se referă, în mod explicit, la angajamentul profesiilor liberale prin raportare la interesul general.

Din punct de vedere al dreptului fiscal, art. 18 din Legea germană referitoare la impozitul pe venit clasează activităţile liberale în profesii clasificate şi profesii similare acestora. Conform jurisprudenţei Curţii Federale de Finanţe pentru ca o profesie să fie considerată drept profesie liberală, ea trebuie să întrunească exerciţiul independent al unei activităţi în domeniul ştiinţelor, literaturii, învăţământului sau educaţiei cât şi într – o profesie inventar sau una similară acesteia. În privinţa utilizării categoriei juridice “ profesie liberală “, Mann scria “. Ea presupune un profil profesional care reuneşte valorile liberale clasice ale individului autonom: muncă independentă, dorinţă de performanţă, interes pentru profesie şi satisfacţia furnizată de aceasta, integritate, independenţă, confidenţialitate, eforturi susţinute pentru obţinerea autonomiei şi acceptarea riscului personal, ca o acceptare voluntară a unor restricţii personale, pentru atingerea obiectivelor superioare în beneficiul societăţii în general “. Deşi definiţia profesiilor liberale în dreptul fiscal este folosită pentru a face demarcaţia între acestea şi cele industriale sau comerciale, ea nu este decisivă pentru a şti dacă o profesie corespunde criteriilor profesiilor liberale sau nu. Conform Curţii Europene de Justiţie, activităţile liberale au un caracter profound intelectual, care solicită o înaltă calificare şi sunt deseori supuse unei reglementări precise şi stricte evidenţiind dreptul profesional. În exercitarea unei activităţi liberale, elementul personal joacă o mare importanţă. Mai mult, ea solicită un grad înalt de independenţă.

Pentru Henssler, angajamentul faţă de interesul general trebuie să servească ca bază pentru toată distincţia între membrii profesiilor liberale şi alte categorii de salariaţi, dat fiind faptul că aceştia nu trebuie să urmărească doar câştigul financiar şi se supun unei deontologii riguroase. Pe această idee se bazează explicaţiile referitoare la misiunea socială a profesiilor liberale şi etica lor profesională. În timp ce noţiunea de etică profesională descrie de o manieră generală ansamblul valorilor şi normele prescrise pentru profesie, noţiunea de deontologie subliniază faptul că acestea au fost asimilate de membrii profesiilor liberale şi le dictează conduita. Principiile etice profesionale formulate aici nu sunt în contradicţie sau în concurenţă cu reglementările dreptului profesional. Reglementările de drept profesional fac parte integrantă din Ghidul profesiilor liberale.

III Misiunea

Profesiile liberale – Prestările de servicii pentru societate

În rezoluţiile sale din anii 2001 şi 2003, Parlamentul European evidenţia faptul că « profesiile liberale sunt expresia unui sistem politic democratic bazat pe lege şi constiuie, în special, un element esenţial al societăţilor europene « . Mai mult, Parlamentul European subliniază că profesiile liberale sunt un pilon al pluralismului şi independenţei societăţii europene şi că ele îndeplinesc misiuni de interes public. Comsia Europeană a constatat, de asemenea, că prestaţiile de servicii liberale sunt considerate ca « bine public « şi joacă un rol important pentru societate în ansamblul lor. Profesiile liberale nu exercită deci o activitate pur comercială, ci îndeplinesc în plus o misiune pentru societate în întregul său. Este cazul medicului aflat în serviciul pacientului în special şi al sănătăţii în general, al avocatului care serveşte sistemul legal ca organ de administrare a justiţiei, al inginerului care garantează securitatea clădirilor private sau publice. Prestaţiile de consultanţă şi de verificare ale auditorilor permit o bună derulare a proceselor economice. Profesiile artistice şi lingvistice contribuie, sub diferite aspecte, la dezvoltarea culturii noastre.

Majoritatea profesiilor liberale presupun adesea prestaţii de servicii în domenii care sunt în centrul interesului public. Ele sunt capabile să realizeze acest lucru şi în regiuni ale Europei care prezintă structuri slabe şi mai puţin atractive din punct de vedere economic. Clienţii doresc înainte de toate să li se furnizeze o prestaţie profesională onestă şi la un nivel de calitate ridicat şi constant. Totuşi, în cazul serviciilor profesionale, ca regulă generală, clienţii nu dispun de competenţe pentru a judeca calitatea prestaţiilor. Având în vedere această asimetrie de informaţie între prestatorii de servicii şi destinatarul prestaţiei, acesta din urmă este protejat de o multitudine de reglementări. Acestea presupun, de exemplu, preţuri fixe, tarife sau norme de calitate care privesc accesul la o profesie liberală. Legiuitorul care este legitimat, în mod democratic, de societate, joacă rolul de arbitru în procesul de determinare a preţului corespunzător valorii prestaţiei liberale. În acest scop, el ţine cont de misiunea de bun public, capacităţile de plată ale clientului şi de principiul venitului satisfăcător. Această categorie de venit garantează independenţa profesionistului liberal. Jurisprudenţa Curţii Constituţionale a Germaniei prevede că reglementările care privesc exercitarea profesiei şi accesul la profesie trebuie întotdeauna să fie justificate de interesul general şi conforme principiului proporţionalităţii. Aceste cerinţe generale sunt cuprinse şi în Directiva « Servicii pe Piaţa Internă « . Precondiţiile referitoare la exercitarea profesiei vizează să garantarea unui înalt nivel al calităţii prestaţiilor şi satisfacţia clientului, prin impunerea de exigenţe severe în ceea ce priveşte calificarea şi comportamentul membrilor profesiei. În legătură cu reglementările menţionate, codul de valori al profesiilor liberale vizează satisfacerea, într – o manieră eficientă, a nevoilor clienţilor.

Elementele esenţiale ale profesiilor liberale

1. Deontologia

Încă din faza orientării profesionale şi mai târziu, pe parcursul întregii vieţi profesionale, membrii profesiilor liberale îşi formează o identitate proprie, atitudine şi propria manieră de a vedea lucrurile - conceptul de habitus profesional ( fizionomie ).

Acesta înseamnă, pe de o parte, că membrii profesiilor liberale se identifică cu profesia lor, iar, pe de altă parte, poate fi înţeles ca un sistem stabil de reglementări asimilate care se constituie în cursul socializării profesionale şi devine, într – un fel, o a doua natură. Acest habitus este important pentru profesiile liberale. În cazul lor, schemele interiorizate vizează, mai ales, principiile etice asimilate în cursul vieţii profesionale şi pot, în parte, să se reflecte în « coduri de conduită « sau « coduri de etică « . De exemplu, sensul responsabilităţilor faţă de client şi ansamblul societăţii. În procesul de socializare este tot atât de important să aibă colegi şi superiori ierarhici care să poată, simultan, să – i înveţe principiile etice, prin prezentarea unor exemple din practica zilnică.

Cadrele didactice din formarea de bază şi continuă joacă, în mod egal, un rol de multiplicatori pentru transmiterea valorilor de la o generaţie la alta. Ar fi de dorit ca normele de etică profesională să fie integrate în programe şi nu să fie dobândite doar în faza practicii.

2. Personalitate şi integritate

Activitatea profesionistului liberal este strâns legată de cunoştinţele persoanei care – şi asumă responsabilitatea prestaţiei şi care nu poate fi deci delegată unor persoane mai puţin calificate sau numai într – o măsură foarte limitată şi în condiţii bine definite. Ştiinţa, competenţa şi creativitatea se întrunesc în persoana şi personalitatea profesionistului liberal făcând imposibilă sau foarte dificilă cuantificarea serviciilor lui. Această constatare foloseşte, de asemenea, şi altor grupuri de profesii, de exemplu celor ştiinţifice. Ele furnizează, de asemenea, prestaţia lor cu titlu personal, lucrează pe baza propriei lor responsabilităţi şi crează plus valoare pentru întreaga societate. Dar, spre deosebire, de profesioniştii liberali, oamenii de ştiinţă nu au clienţi în sens strict, ci aceştia lucrează, în general, pentru societate luată în întregul său. Prestaţia liberală, fie că este vorba de consiliere sau de o activitate de creaţie şi artă, poartă întotdeauna amprenta personală a celui care realizează serviciul. Ea este unică şi nu poate fi comparată, ea este individuală şi se adresează unui client particular. Cum profesionistul liberal se implică, în mod personal, există deseori « un raport de încredere strâns « între prestator şi destinatarul serviciului. Acest raport de încredere este de o importanţă decisivă, căci relaţia între profesionist şi client se cararcterizează printr – un avantaj al primului, mulţumită cunoştinţelor sale. Este vorba de raportul clasic « patron – angajat « , unde patronul ( aici clientul ) însărcinează angajatul ( aici profesionistul liberal ) cu o misiune care trebuie să fie efectuată aşa cum îşi doreşte. În acest raport asimetric între patron şi agent este fundamental ca cel care acordă încrederea ( clientul ) să fie sigur că persoana căreia i – a foat acordată încrederea ( profesionistul liberal ) nu va abuza şi că o va utiliza cel mai bine în interesul clientului. În această situaţie, profesionistul liberal trebuie să se conformeze unor norme cumulative şi alternative ancorate în lege, dar şi deontologiei profesiilor liberale care este adânc fixată în conştiinţa profesionistului care a decis să o urmeze potrivit propriei sale voinţe libere.

3. Responsabilitate personală şi independenţă
    

Noţiunea de libertate pe care profesiile liberale o poartă în denumirea lor se raportează, pe de o parte, la libertatea intelectuală de a lua decizii şi, pe de altă parte, la exercitarea profesiei de o manieră independentă şi autoresponsabilă, profesioniştii liberali fiind liberi să decidă şi să aibă deplină responsabilitate pentru acţiunile lor. Totuşi, această libertate nu este niciodată absolută, profesionistul liberal supunându - se, în mod voluntar, normelor de drept public.

Autoreglementarea profesiilor liberale sub diferite forme, este expresia libertăţii de alegere între libertate şi obligaţii. Adesea, membrii profesiilor liberale sunt, de asemenea, independenţi din punct de vedere economic, dar nu este obligatoriu. Pentru a şti dacă o activitate face parte din categoria profesiilor liberale, nu este relevant ca aceasta să fie exercitată în calitate de lucrător independent, salariat sau funcţionar. Deşi forma juridică a contractului de muncă este irelevantă, ea trebuie, totuşi să garanteze profesionistului libertatea de a judeca, în mod independent, aspectele profesionale. Este de înţeles că aceştia doresc să câştige bani şi să – şi apere dorinţa justificată de a avea o securitate financiară şi o remuneraţie pentru munca pe care o desfăşoară. Dar pentru majoritatea membrilor acestor profesii este tot atât de important să contribuie într – un fel sau altul la bunăstarea generală. Conform sondajului reprezentativ efectuat de Institutul pentru Profesii Liberale din Nürenberg, 60% din profesioniştii chestionaţi au precizat că şi – au ales profesia pentru că « doresc să facă ceva util pentru societate «, în timp ce doar 30 % au precizat că au primat motivele financiare ( venituri ridicate ) şi mai puţin de 26 % pentru prestigiul social.

4. Competenţa

În sectorul îngrijirilor de sănătate, consiliere juridică, consiliere economică, profesii tehnice şi culturale, serviciile profesionale sunt furnizate pe baza cunoştinţelor şi aptitudinilor foarte specializate. În domeniul creaţiei culturale, prestaţia furnizată este strâns legată de talentul personal, care poate, uneori, să fie încurajat, dar nu învăţat. Din raţiuni de asigurare a calităţii, exercitarea unei profesii liberale solicită, în general, un nivel de pregătire superior, adică o diplomă unversitară precum şi susţinerea unor examene instituţionalizate. Aceste două condiţii garantează un înalt nivel de profesionalism. Aşa cum serviciile profesionale au ca suport menţinerea la curent cu toate evoluţiile recente în domeniul lor de activitate şi angajamentul faţă de societate, cerinţele în materie de pregătire iniţială şi continuă ale profesiilor liberale sunt foarte ridicate. Conform sondajului Institutului pentru Profesii Liberale din Nuremberg, profesioniştii liberali tratează cu maximă seriozitate problema formării profesionale continue ( 92 % ).
  

5. Interesul general

Activitatea membrilor profesiilor liberale vizează societatea în ansamblul său. Numeroase coduri şi reglementări profesionale se referă, în mod explicit, la interesul general şi datoria pe care profesioniştii liberali o au de a contribui la realizarea acestuia. Profesiile liberale servesc anumite bunuri publice precum sănătatea, justiţia şi stabilitatea dreptului, securitatea , limba şi arta. Ele furnizează prestaţiile independent de interesele terţilor. Exercitarea profesiei liberale trebuie să permită protejarea şi optimizarea acestor bunuri publice. Mulţumită cunoştinţelor lor sau talentului lor creator, membrii profesiilor liberale furnizează deci prestaţia lor direct clienţilor, care îi plătesc şi indirect societăţii. Prestaţia liberală nu este deci un simplu mijloc util. Ea serveşte, de asemenea, este adevarat, la realizarea unui câştig, dar, în final, reprezintă un scop în sine. Acest aspect rezultă din ideea că membrii profesiilor liberale pot să resimtă activitatea lor ca fiind o veritabilă vocaţie. Pe de altă parte, etica profesională impune să nu se piardă niciodată din vedere interesul clientului şi interesul general. Aceasta însemană că propria concepţie a profesioniştilor liberali se bazează pe o astfel de valoare.

6. Autoreglementarea ca principiu organizatoric al profesiilor liberale

Autoreglementarea ca principiu este indisolubil legată de ideea de activitate liberală. Acest lucru reiese din sondajul Institutului pentru Profesii Liberale din Nuremberg conform căruia 85% din membrii profesiilor liberale sunt întrut - totul de acord sau cu o mare majoritate că autoreglementarea este un element indispensabil activităţii liberale. Majoritatea cetăţenilor germani împărtăşesc această opinie – 73 % consideră că statul trebuie să lase profesiilor liberale însele, camerelor şi federaţiilor lor grija de a – şi controla munca. Asociaţiile profesionale şi federaţiile cu un număr mare de profesii liberale reglementează exercitarea profesiei pe baza propriei lor responsabilităţi.


În acest context, se vorbeşte de o formă indirectă de administrare de către stat. Aceasta însemană că asociaţiile asigură supravegherea profesiilor, garantează un nivel înalt şi constant al calităţii serviciilor profesionale prin controlul admiterii în profesie ; ele au rolul de mediatori, arbitrii şi sancţionează încălcarea normelor de etică profesională şi normelor profesionale. Dacă se încredinţează această responsabilitate diferitelor ordine profesionale, s – a constatat că soluţiile aduse de profesioniştii liberali înşişi, care sunt de altfel competenţi în materie, reprezintă forma de control cea mai eficace. Totuşi, în ultimă instanţă, statul prin tutela asupra asociaţiilor, are posibilitatea de a exercita control asupra deciziilor acestora prin intermediul unui tribunal şi a unor organe de control public asupra unei categorii profesionale date. În rezoluţia asupra Raportului privind concurenţa în sectorul profesiilor liberale, Parlamentul European a subliniat că « o autoreglementare eficace şi transparentă a prestaţiilor liberale, care evaluează în avans efectele măsurilor lor, … este specifică satisfacerii cerinţelor Strategiei de la Lisabona « . Autoreglemenarea profesiilor liberale corespunde concepţiei liberale de libertate şi subsidiaritate. Conform principiului subsidiarităţii înscris în Tratatul asupra Funcţionării Uniunii Europene se deleagă statelor membre tot ceea ce este capabil să se realizeze, pe când Uniunea Europeană nu intervine decât dacă măsura adoptată nu poate fi altfel realizată. Autoreglementarea are deci ca efect întărirea democraţiei de la bază şi poate să fie considerată ca una din diferitele forme de cetăţenie activă de importanţă vitală pentru sistemul democratic.

Întrucât autoreglementarea se situează între libertate şi interesul general este important ca aceste principii să se îmbine într – o manieră armonioasă şi productivă. Mai mult, pentru a continua să asigure, în mod credibil, independenţa şi libertatea în exercitarea profesiei, autoreglementarea trebuie să satisfacă un număr mare de cerinţe. Ea trebuie să fie eficace, transparentă şi să posede o legitimitate democratică. Aderarea obligatorie la asociaţia profesională permite aplicarea principiului democratic. Autoreglementarea trebuie să soluţioneze conflictele de interese într – un mod adecvat. Ele nu trebuie să acţioneze doar în funcţie de interesele propriului grup profesional, ci întotdeauna în funcţie de interesul general.

IV. VIZIUNEA

In luna martie 2000, Consiliul European a adoptat Strategia de la Lisabona, un program de reforme care are ca scop să facă din Europa cea mai dinamică economie bazată pe cunoaştere până în anul 2010. În rezoluţia sa din anul 2006, Parlamentul European a constatat că prestaţiile de servicii reprezintă principalul motor al creşterii Uniunii Europene şi faptul că, datorită înaltei calificări şi nivelului cunoştinţelor, profesiile liberale constituie un sector cheie al economiei comunitare.

Comsia Europeană a subliniat, în egală măsură, acest aspect în cadrul Comunicării sale « Servicii profesionale – Continuarea reformei « , precizând că « Serviciile profesionale constituie un sector cheie al economiei europene. Ele sunt însărcinate să furnizeze servicii de un interes public considerabil « . În acest context, se observă că profesiile liberale îndeplinesc misiunea lor socială prin contribuţia la realizarea obiectivelor de la Lisabona.

Inovarea

În societatea europeană a secolului 21, bazată pe cunoaştere, profesiile liberale sunt unul din principalele resorturi ale inovării. Întrucât profesioniştii liberali furnizează prestaţia lor în mod personal şi direct clientului lor, ei reacţionează de o manieră sensibilă la schimbările intervenite în sectorul lor. Serviciile profesionale furnizate se adaptează permanent cererii în continuă mişcare. Având în vedere puternica presiune a concurenţei care domină activitatea profesiilor liberale, aceştia sunt nevoiţi să se adapteze rapid şi flexibil noilor nevoi. Cu puternica lor proporţie de independenţă, profesiile liberale se dovedesc exemplare în materie de iniţiativă şi anagajament.

Concurenţa

În sistemul diversificat al pieţei unice europene, profesiile liberale constituie un element aparte. Diversitatea oferă cele mai bune posibilităţi de obţinere a unei libertăţi stabile pe termen lung şi o concurenţă dinamică, fiind cunoscut faptul că monoculturile sunt mai vulnerabile la criză. Concurenţa la nivelul acestora se manifestă în privinţa performanţelor şi depinde de cunoştinţe, competenţă şi satisfacerea nevoilor clienţilor. Întrucât nu este vorba de concurenţă prin preţ, diferenţele de nivel al cunoştinţelor, pregătirea continuă şi învăţarea pe tot parcursul vieţii joacă un rol special pentru calitatea serviciului profesional. Profesiile liberale au structuri de întreprinderi mici şi mijlocii, ceea ce constituie pe termen mediu şi lung o salvgardare structurală a concurenţei prin performanţe în Europa. Numărul mare de membrii ai profesiilor liberale, organizarea lor descentralizată şi structura lor constituită în reţele evită formarea de oligopoluri٭ ( piaţă a mărfurilor monopolizată de un număr redus de mari producători) care împiedică concurenţa prin lanţuri finanţate de capitaluri străine. Întrucât cunoştinţele şi expertiza reprezintă principalul capital al profesioniştilor liberali şi că ei nu depind de achiziţionarea de materii prime sau mână de lucru, membrii profesiilor liberale nu riscă să emigreze spre ţări noneuropene. Mulţumită cunoştinţelor, în parte puternic specializate, profesioniştii liberali sunt pe deplin independenţi de factori precum costul muncii sau al materialului.

Stabilitatea

În cadrul procesului de mondializare, profesiile liberale reprezintă factori de stabilitate economică şi socială. Ele sunt importante la scară regională în calitate de formatori, investitori şi sponsori. Ele contribuie şi la coeziunea regională şi socială în Europa în sensul Tratatului privind Funcţionarea Uniunii Europene. În societatea post modernă individualizată, ele apar ca liant, un fel de « ciment social « . Este vorba de relaţii umane, de raporturi de încredere fără de care o societate nu poate funcţiona. Într – o lume marcată de o tendinţă de individualizare, în care numărul de opţiuni creşte fără încetare, profesiile liberale au o funcţie de indicatori care ghidează cetăţeanul în « universul opţiunilor « . În plus, realitatea vieţii este complexă, mai mult este nevoie de funcţia de ghidare pe care o au profesiile liberale în raport cu prestaţiile lor bazate pe încredere. Sondajul Institutului pentru Profesii Liberale din Nürenberg arată că profesiile liberale ştiu să îndeplinească această misiune, 64 % dintre cei intervievaţi considerând că profesioniştii liberali sunt foarte conştienţi de responsabilităţile lor. 61 % au răspuns că raportul de încredere cu aceştia este foarte bun sau bun, 57% dintre cetăţeni considerând că în exercitarea profesiei lor cotidiene, profesioniştii liberali « reprezintă mai mult decât ceilalţi sensul responsabilităţilor, integritatea şi raportul de încredere « .

V. Deontologia

Integritatea

O trăsătură de caracter esenţială a imaginii standard a profesionsitului liberal rămâne încă deontologia care reiese din ideea de vocaţie pentru o anumită activitate. Vocaţia reflectă faptul că profesionistul liberal acţionează ghidat fiind de motive personale ( de ex. dragostea pentru libertate pentru că el crede în justiţie ) sau altruism.

Prin integritate se înţelege reflectarea acestor valori în acţiunea cotidiană, iar în cazul profesiilor liberale, în special, în practica profesională. Destinatarul prestaţiilor poate conta pe un comportament întotdeauna coerent al prestatorului liberal. El poate să fie sigur că va acţiona independent şi discret în interesul clientului.

Încredere şi confidenţialitate

În sociologie, încrederea este considerată ca bază a coeziunii sociale. Luhmann consideră încrederea ca un mecanism care serveşte la reducerea complexităţii sociale şi ca o « prestaţie prealabilă riscantă « . Atunci când nu este posibilă o judecată raţională ( de ex. o problemă apare foarte complexă sau o anumită informaţie lipseşte ) încrederea devine un factor decisiv . Se distinge astfel între încrederea personală şi încrederea într – un sistem. Luhmann precizează că « într – un mediu foarte complex, această încredere nu se poate baza prea mult pe încrederea personală, cu toate că această formă există încă în persoana mediului familial. Este tipic o încredere în aptitudini speciale şi probate de abordarea informaţiei, în autoritatea funcţională şi în capacitatea de funcţionare a ştiinţei ca şi sistem de acţiune « . Pentru profesiile liberale este important ca o relaţie de încredere să rezulte din relaţia personală dintre profesionist şi client. Este condiţia fundamentală prealabilă pentru a putea coopera şi acorda libertate. Când membrii profesiilor liberale îşi exercită activitatea în organizaţii mari ( ex. firme de avocatură, societăţi de audit sau centre medicale ), profesionistul beneficiază deseori de încrederea pe care clientul o are faţă de aceste societăţi. Dar avocatul, auditorul sau doctoral dezvoltă întotdeauna o relaţie personală de încredere cu clientul său. Protecţia absolută a confidenţialităţii este strâns legată de această încredere faţă de persoane sau sistem. Discreţia în folosirea informaţiilor confidenţiale ocupă o poziţie importantă în activitatea zilnică a profesionistului decât în politica organizaţiilor de profesii liberale.

Protecţia relaţiei de încredere între client şi profesionistul liberal este un principiu de bază al eticii profesionale a acestuia. Studiul Institutului pentru Profesii Liberale din Nürenberg evidenţiază faptul că 99 % din totalul profesioniştilor liberali sunt pe deplin de acord sau cu o largă majoritate că « protecţia raportului de încredere cu clientul reprezintă prioritatea absolută pentru ei « .
     

Responsabilitatea

Încrederea şi responsabilitatea au ca sursă raportul bazat pe încredere şi, ca atare, sunt strâns legate. Orientarea deontologică a acţiunii profesiilor liberale este ceea ce May Weber a numit – o etică a responsabilităţii. « A acţiona în spiritul eticii responsabilităţii însemană că se acţionează conştient fiind de faptul că va fi responsabil de consecinţele actelor sale « . Suchanek preciza că « asumarea responsabilităţii în a se conforma el însuşi înseamnă aderarea la norme şi standarde a căror respectare face din noi o persoană responsabilă « . Aceste norme pertinente pentru acţiune se regăsesc în normele profesioniştilor liberali şi mai precis în jurăminte precum Declaraţia de la Geneva. Responsabilitatea asumată de profesionistul liberal prezintă două dimensiuni. În consecinţă, obiectul responsabilităţii acestuia este chiar persoana din faţa sa considerată, pe de o parte, ca individ, iar pe de altă parte ca şi colectiv, deci societatea în ansamblul său.

Managementul calităţii şi profesionalismul

Profesionalismul poate avea două semnificaţii. Din punct de vedere al sociologiei profesiilor, profesionistul este cel care « având în vedere posibilităţile sale de acces în profesie, de calificare, de exercitare şi veniturile, dispune de o mare parte de autonomie, prestigiu şi influenţă în societate « . În vorbirea curentă, prin profesionalism se înţelege faptul că o activitate este efectuată de o manieră competentă, eficace şi în baza unei expertize.

Conceptul de profesionalism presupune, în plus, ca profesionistul să fie foarte calificat şi să aibă talente intelectuale sau creatoare pe care – şi întemeiază activitatea sa. Exercitarea unei activităţi bazată pe cunoaştere este, în mod tradiţional, legată de obţinerea unei diplome care asigură calificarea sau unor condiţii de acces foarte severe.

Există o strânsă legătură între profesionalism şi garantarea unui nivel constant de calitate ridicată. Continuarea pregătirii pe tot parcursul vieţii pentru a – şi actualiza cunoştinţele evidenţiază tocmai responsabilitatea individuală. Etica profesională a acestora nu priveşte doar obligaţiile faţă de client, ci şi responsabilitatea raportată la colegii din aceiaşi profesie. În acest fel, standardul ridicat al servicului profesionistului liberal este asigurat printr – un sistem de autocontrol colegial, de sancţiuni şi de pregătire continuă permanentă. Memebrii aceluiaşi grup profesional se supun reciproc examenelor şi controalelor, ideea de bază fiind că, având în vedere asimetria informaţiei, normele şi calitatea serviciului profesional, nu pot fi evaluaţi de o manieră adecvată « de exterior « , ci doar « de interior « pe baza expertizei potrivite. Responsabilitatea colegială este şi un instrument de control al calităţii independente şi de dezvoltare permanentă a cunoştinţelor.

VI. Principiile directoare

1. Profesiile liberale îşi asumă o responsabilitate şi sunt în serviciul interesului general.

Profesiile liberale sunt în serviciul binelui public, precum cele din sănătate, justiţie, securitate, limbă şi artă. Prin furnizarea prestaţiilor lor în aceste domenii, profesiile liberale îndeplinesc o misiune socială importantă şi crează o valoare pentru întreaga societate.

2. Profesiile liberale sunt un element al societăţii libere

Profesile liberale sunt expresia unui sistem politic liber democratic bazat pe statul de drept. Libertatea în exercitarea profesiei este limitată prin faptul că membrii acestor profesii se supun de bună voie obligaţiilor etice şi normelor de drept public. Aceste obligaţii servesc profesiilor liberale pentru îndeplinirea angajamentelor speciale pe care le au faţă de interesul public.

3. Profesiile liberale protejează încrederea

Pentru profesiile liberale, protecţia raportului de încredere cu clienţii reprezintă o prioritate absolută. Aceasta presupune o discreţie absolută, adică respectul secretului profesional printr – un angajament în interesul clientului şi prin faptul că evită orice conflict de interes.

4. Profesiile liberale furnizează cea mai bună calitate

Prestaţiile furnizate de profesiile liberale se bazează pe un standard de cunoaştere ridicat. Calitatea este asigurată prin norme severe în materie de pregătire iniţială, continuă şi de perfecţionare, precum şi printr – un sistem de autocontrol colegial.

Un sistem de pregătire continuă eficace şi independent de interesele terţilor, ar trebui să creeze condiţiile pentru ca profesiile liberale să poată face faţă, în mod competent, provocărilor viitorului şi să rămână competititivi la scară internaţională.

5. Profesiile liberale sunt independente în exercitarea activităţii lor

Profesiile liberale sunt independente în cadrul ariei lor de expertiză şi de interesele terţilor şi îşi exercită profesia în mod autonom.

Profesioniştii liberali îşi formează o judecată independentă şi furnizează prestaţii individualizate. Ei îşi asumă, pe deplin, responsabilitatea propriilor acte.

6. Profesiile liberale furnizează o prestaţie personală

Profesiile liberale furnizează întotdeauna prestaţiile, cu titlu personal, clienţilor lor. Ei sunt capabili să delege o mică parte din aceste servicii unor persoane mai puţin calificate, căci serviciul profesionistului este strâns legat de personalitatea acestuia, de expertiză, cunoştinţe şi creativitate.

7. Profesiile liberale sunt parteneri de încredere

Profesiile liberale se supun unei deontologii, adică unor norme morale care permit o corectă exercitare a acestora. Profesioniştii liberali nu trebuie să fie motivaţi în primul rând de considerente de ordin pecuniar, ci de propria deontologie. Tocmai acest aspect le distinge net de prestaţiile cu caracter pur comercial.

8. Profesiile liberale mizează pe o autoreglementare transparentă

Profesiile liberale şi autoreglementarea ca principiu organizaţional liberal merg mână în mână. Autoreglementarea ar trebui să fie protejată şi optimizată în interesul clienţilor. Ea ar trebui să fie eficace, transparentă şi pusă în slujba interesului societăţii.

9. Profesiile liberale investesc în pregătire

Profesiile liberale joacă un rol sociopolitic important propunând tinerilor pregătirea în profesii care le oferă excelente perspective pe piaţa forţei de muncă.

Profesiile liberale aduc şi o contribuţie la coeziunea regională şi socială în Europa, aşa cum precizează şi Tratatul privind Funcţionarea Uniunii Europene.

10. Profesiile liberale sprijină inovaţia la nivelul Uniunii Europene

Profesiile liberale reprezintă un sector cheie al economiei europene. În calitate de sprijin pentru concurenţă şi inovaţie, ele aduc o contribuţie importantă la punerea în aplicare a Strategiei de la Lisabona. Organizarea profesiilor liberale în întreprinderi mici şi mijlocii garantează pe termen lung salvgardarea în Europa a concurenţei bazată pe performanţă. Datorită apropierii de clienţi, profesiile liberale pot reacţiona, în mod flexibil, nevoilor aflate într – o permanentă schimbare.








Trimiteți un comentariu